Europa e deja “în război“ cu Rusia, afirmă guvernatorul Letoniei / El le cere politicienilor să pregătească sistemul financiar în vederea unui atac militar direct

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Guvernatorul băncii centrale din Letonia, Mārtiņš Kazāks, le-a recomandat strategilor europeni să nu se arate “naivi” în privința faptului că organizația se află deja “în război” cu Rusia, relatează The Financial Times.

Kazāks, care e membru în consiliul de administrație al Băncii Centrale Europene și care ar putea devein vicepreședintele BCE, a subliniat că băncile centrale și sisemul financiar trebuie să se aștepte la o agravare continuă.

“Este o naivitate să se creadă că nu suntem în război (cu Rusia)”, a spus el într-un interviu acordat ziaului FT. Deși conflictul nu se desfășoară ”fizic pe teritoriul nostru”, el a subliniat că atacurile informatice au loc “mereu”, cum ar fi sabotaje la cablurile submarine din Marea Baltică și drone care încalcă spațiul aerian danez.

“Trebuie să ne obișnuim să facem față acestei situații”, a spus Kazāks.

Economist experimentat în vârstă de 52 de ani, care a condus Latvijas Banka din decembrie 2019, Kazāks este unul dintre cei șase candidați care i-ar putea urma lui Luis de Guindos în funcția de vicepreședinte al BCE.

Mandatul de opt ani al lui De Guindos, care nu poate fi reînnoit, va expira în luna mai și s-ar putea ca, luni, membrii celor 21 de țări din zona euro să îi hotărască succesorul.

Kazāks, care candidează printre adversari precum guvernatorul băncii centrale finlandeze, Olli Rehn, și fostul guvernator portughez Mário Centeno, s-a numărat printre vocile mai dure din consiliul de administrație al BCE. El a fost printre primii care au lansat avertismente legate de pericolul unei inflații în urma pandemiei de Covid-19 și de o invazie totală a Rusiei în Ucraina, în 2022.

În ultimii ani, NATO și-a întărit prezența militară în Letonia – o fostă republică sovietică cu o apreciabilă minoritate rusă, care împarte cu Rusia o frontieră de 280 km.

Potrivit declarațiilor lui Kazāks, timp de 4 până la 6 ani, banca centrală a Letoniei s-a ocupat de “diverse probleme pe tema planurilor de viitor”.

Unul dintre obiective a fost asigurarea necesarului de numerar, precum șI al plăților digitale în caz de criză, băncile comerciale fiind obligate să gestioneze rețele de bancomate “extrem de importante”, inclusiv unele care dispun de propriile generatoare de electricitate.

Țara și-a dezvoltat totodată un sistem de “plăți prin carduri offline” în farmacii, benzinării și în magazine alimentare.

“În multe privințe, suntem cei mai buni din clasă, iar alte țări se inspiră din soluțiile noastre“, a spus el, adăugând că “suntem bucuroși să le transmitem și altora“.

El a subliniat că planul de prognozare vizează nu doar “riscul unui atac al rușilor,” ci și scenarii de felul celor legate de inundații sau alte pericole datorate schimbării climei.

Kazāks afirmă că, în cazul în care un membru al zonei euro se confruntă cu un conflict armat pe teritoriul său, asta ar putea crea “probleme vizând stabilitatea financiară”, probleme în sistemul bancar, precum și temeri legate de solvabilitatea datoriilor. “S-ar putea ca toate astea să se răspândească“, a mai spus el.

Totuși, banca centrală a subliniat că asemenea riscuri sunt “marginale” și pot fi soluționate la nivelul UE.

“Depinde de noi să facem ca această probabilitate (un conflict direct cu Rusia) să rămână cât mai îndepărtată“, a ma spus el, atât prin sprijinirea Ucrainei, astfel încât Moscova “să nu învingă în Ucraina”, precum și prin întărirrea forțelor militare europene, pentru ca “Rusia să aibă impresia că orice atac implică mari riscuri, iar ele nu trebuie doar estimate“.

Sursa: The Financial Times/ Rador Radio România/ Traducerea: Alexandru Danga