Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Răspunsul poate depinde de motivul pentru care o faci, în primul rând.
Într-un studiu recent care a folosit smartphone-uri pentru a urmări obiceiurile de somn ale peste 21.000 de adulți din întreaga lume, timp de șase luni, cercetătorii au observat o tendință poate deloc surprinzătoare. După mai mult de jumătate dintre nopțile analizate, participanții au apăsat butonul de amânare de aproximativ 2,4 ori, în medie, înainte de a se ridica din pat, conform The New York Times.
Amânarea alarmei presupune setarea mai multor alarme consecutive, de obicei la intervale scurte, pentru a permite câteva minute suplimentare de somn înainte de a începe ziua. Cercetările sugerează că unele persoane sunt mai predispuse să amâne alarma decât altele, inclusiv „păsările de noapte”, cei care se simt adormiți la trezire și persoanele care se trezesc frecvent pe parcursul nopții.
Există foarte puține studii care să arate cum — sau dacă — amânarea alarmei afectează sănătatea sau calitatea vieții, spun experții în somn. Totuși, puținele cercetări disponibile sugerează că răspunsul depinde de motivul pentru care o persoană alege să amâne alarma și dacă acest obicei agravează sau, dimpotrivă, maschează problemele de somn existente.
Unii cercetători și medici specializați în somn critică amânarea alarmei deoarece ar putea reduce cantitatea de somn REM(mişcări rapide ale ochilor) pe care o obții.
Somnul REM este o etapă esențială a somnului, importantă pentru sănătatea creierului, consolidarea memoriei, procesarea emoțiilor și stimularea creativității. Acesta apare pe parcursul nopții, dar este mai frecvent în a doua parte a nopții și dimineața devreme. Ideea este că, dacă îți setezi alarma mai devreme decât este necesar (pentru a avea timp de amânări), poți întrerupe o fază utilă de somn REM.
Apoi, când adormi din nou, somnul este, de obicei, mai superficial și non-REM, ceea ce îl face „mai fragmentat și mai puțin odihnitor”, spune Rebecca Robbins, cercetător în domeniul somnului la Brigham and Women’s Hospital din Boston.
Cu toate acestea, nu există dovezi solide care să arate că pierderi minore de somn REM dimineața sunt suficiente pentru a afecta semnificativ performanța cognitivă sau starea de bine în ziua următoare, spune Dr. Cathy Goldstein, profesor clinic de neurologie la Universitatea din Michigan.
Până când vor exista mai multe date, Dr. Goldstein spune că nu este convinsă că pierderea câtorva minute de somn REM este atât de dăunătoare.
Amânarea alarmei poate deveni problematică, însă, dacă duce la un program de somn inconsecvent, avertizează Dr. Robbins. Dacă acest obicei înseamnă uneori că te trezești cu peste 30 de minute mai târziu decât de obicei, ceasul biologic intern poate fi dereglat, ceea ce face mai dificilă adormirea și trezirea la ore regulate în zilele următoare.
Uneori, amânarea alarmei este folosită ca o soluție temporară pentru a gestiona obiceiuri proaste de somn sau tulburări de somn, spune Shelby Harris, profesor asociat clinic de neurologie și psihiatrie la Albert Einstein College of Medicine din New York.
Mulți oameni „nu dorm suficient sau au un somn de slabă calitate și încearcă pur și simplu să mai prindă câteva minute de somn oriunde pot”, explică ea.
Afecțiuni precum insomnia, sindromul picioarelor neliniștite, narcolepsia sau apneea de somn pot crește probabilitatea de a amâna alarma. De asemenea, acest obicei poate apărea la persoanele care iau medicamente ce provoacă somnolență dimineața, precum trazodona, difenhidramina (Benadryl), gabapentina sau quetiapina (Seroquel).
Dacă amânarea alarmei ajunge să „acopere alte probleme”, spune Dr. Harris, oamenii pot fi mai puțin motivați să le abordeze. Pentru a evalua dacă există o tulburare de somn, ea recomandă să acorzi prioritate igienei somnului timp de o săptămână — să limitezi cafeina, alcoolul și somnul de după-amiază; să menții un program de somn constant; să păstrezi dormitorul liniștit și întunecat — și să vezi dacă somnul se îmbunătățește. Dacă nu, este indicat să consulți un medic de familie.
Există unele cercetări limitate care sugerează că amânarea alarmei ar putea avea și beneficii, spune Dr. Goldstein — mai ales dacă ai un program de somn constant și toate semnele că ești bine odihnit. (Dacă te simți relativ alert dimineața și nu devii letargic între orele 14:00 și 16:00, acestea sunt semne că dormi suficient, spune Dr. Robbins.)
Într-un studiu din 2023, în care 31 de persoane care amânau frecvent alarma au dormit într-un laborator, cercetătorii au descoperit că amânarea alarmei a fost asociată cu o performanță cognitivă mai bună imediat după trezire, comparativ cu situațiile în care alarma nu era amânată.
Pentru că persoanele care amână alarma petrec ultima parte a somnului într-o fază mai ușoară, acest obicei poate reduce uneori senzația de amețeală matinală și îi poate ajuta pe unii să „se ridice din pat și să pornească ziua”, spune Dr. Goldstein.
Totuși, este nevoie de mai multe cercetări. Dacă nu te poți desprinde de pat din cauza unei tulburări de somn sau a unei alte probleme, cel mai bine este să discuți cu un medic pentru a aborda cauza de fond, în loc să apeși din nou butonul de amânare.