Efectul revoluției fiscale PSD: Salarii scăzute pentru circa 1,2 milioane de angajați – Blocul Național Sindical

Doar aproximativ 50% din angajatori au modificat contractele individuale de muncă în vederea compensării transferului sarcinii contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, iar 24% din angajatorii activi nu au operat nici o modificare a contractelor individuale de muncă, nici măcar pentru un singur contract, arată o analiză a ”revoluției fiscale” publicată marți de Blocul Național Sindical.

Ca urmare, circa 1,2 milioane de salariați au veniturile scăzute, arată sursa citată, iar alți 608.781 sunt expuși riscului de diminuare.

La finalul lunii martie erau înregistrate 2.196.895 de contracte de muncă cu timp complet cu salariul de încadrare egal cu salariul minim, adică 41,13% din totalul contractelor de muncă cu timp complet.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Ca efect al adoptării OUG 79/2017, de la 1 ianuarie 2018, România este singurul stat din Uniunea Europeană în care contribuțiile la asigurările sociale pentru sistemul de pensii și cel de asigurări sociale sunt plătite integral de angajati.

După 6 luni de la momentul declarațiilor de mai sus și la 4 luni de la punerea în aplicare a OUG 79/2017, Blocul Național Sindical, condus de Dumitru Costin, face o sinteză a efectelor ”revoluției fiscale”:

• Perdanți :Aprox 1,2 milioane de salariați cu salariile diminuate și alți 608.781 expuși riscului de diminuare:
• Salariații din mediul economic au fost cei mai afectați de această măsură, în cazul lor mecanismele create de Guvern s-au dovedit a fi complet ineficiente.
• Statul a transferat salariaților toate riscurile demografice și de sustenabilitate ale sistemului de pensii și de sănătate. Cele două sisteme – sistemul public de pensii și sistemul de asigurări de sănătate – se confruntă în ultimii ani cu probleme de sustenabilitate. În prezent, raportul dintre salariați și pensionari este de aproximativ 1 pensionar la 1,1 salariați.
• Pentru mediul economic, conform datelor furnizate de Inspecția Muncii, rezultatul revoluției fiscale = 1.744.199 de contracte de muncă cu salarii nete contractuale diminuate
• Bugetul asigurărilor sociale nu este echilibrat nici după transferul sarcinii contribuțiilor sociale, fondul unic de asigurări de sănătate înregistrează la 5 luni un deficit mai mare decât întreg anul 2017. Ceea ce bugetul de stat încasa ca impozit pe venit și transfera ca subvenție este acum încasat direct sub formă de contribuții, bugetul de stat suportând însă o pierdere substanțială a veniturilor din impozit pe venit.
• Nici în ceea ce privește evaziunea fiscală nu se pot observa îmbunătățiri ale situației anterioare anului 2018.
• În mod cert reforma fiscală s-a dovedit una în defavoarea salariaților dar și în defavoarea stabilității și echilibrului bugetar. Mecanismele de protecție create de Guvern s-au dovedit a fi ineficiente, în plus au indus și mai multă tensiune în piața muncii.
• Schimbările demografice vor continua să modifice structura populației României. Procesul de îmbătrânire rapidă va modifica raportul dintre populația la vârsta de pensionare și populația activă, ceea ce va aduce schimbări majore în structura pe vârste și implicații negative pe piața forței de muncă.

Citește analiza completă pe site-ul BNS

Foto: Ionuț Mișa, ministrul Finanțelor care a declanșat revoluția fiscală (InquamPhotos / Octav Ganea)