G4Media.ro

Economistul șef al BNR, Valentin Lazea: Dacă unul din costurile pachetului fiscal…

Sursa: Inquam Photos / George Calin

Economistul șef al BNR, Valentin Lazea: Dacă unul din costurile pachetului fiscal este o inflaţie mai mare, trebuie acceptat şi asumat

Dacă unul din costurile pachetului fiscal este o inflaţie mai mare, atunci acesta este un cost care trebuie acceptat şi asumat, a afirmat, joi, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, scrie Agerpres.

„O să iau pălăria de bancher central pentru 30 de secunde şi o să spun aşa că titlurile din ziare, titlurile de senzaţie, că BNR dă de pământ cu programul fiscal al guvernului care nu ştiu ce, pentru că va duce la inflaţie, astea sunt nişte invenţii jurnalistice pur şi simplu. Dacă costul, unul din costurile pachetului fiscal, este o inflaţie mai mare, este un cost care trebuie acceptat şi asumat, aşa cum noi toţi, individual, va trebui să acceptăm costuri individuale. Am spus-o. Nu se poate fără un cost toată problema rezolvată. Deci, BNR nu dă de pământ cu inflaţia care rezultă din pachetul fiscal. Din contră, cu cât mai repede se rezolvă, cu atât inflaţia este tranzitorie şi revenim la o normalitate”, a spus Valentin Lazea, la un eveniment de specialitate.

Valentin Lazea a făcut referire în discursul său la un interviu acordat de Klaas Knot, guvernator al Băncii Naţionale a Olandei, în care acesta a spus că este posibil un compromis, şi anume să existe mai mult spaţiu fiscal la nivelul Uniunii Europene, dacă germanii vor fi de acord, dar cu preţul a mai puţin spaţiu la nivelul ţărilor.

„Cu alte cuvinte, nu vă bucuraţi voi, românilor, că vi se va da mai mult spaţiu de joc şi de deficite mari, şi aşa mai parte. Din contră, e un quid pro pro. Dacă ţările, inclusiv România, arată că pot să-şi ţină finanţele mai strânse şi mult mai strânse decât până acum, atunci se poate la nivel european, şi Germania poate fi convinsă, dar numai în acele condiţii, nu în altele, ca punga europeană să fie mai generoasă şi unele achiziţii, cum ar fi medicamente, armament ş.a.m.d. energie să se vadă la nivel european. Deci trebuie să explicăm poporului român ca să nu se aştepte că Europa acum o să închidă ochii la toate prostiile fiscale ale unor ţări ca a noastră. Şi apropos de bad governance culture. Să luăm Italia, da? Păi Italia are de nu ştiu câţi ani surplus bugetar primar. Noi avem deficit primar bugetar de circa 4%. Deci asta nu e bad governance culture, e worst governance culture”, a declarat Valentin Lazea.

De asemenea, el a precizat că este de acord cu faptul că nu numai clasa politică este de vină, ci şi publicul, din cauza inculturii financiare, dar şi din faptul că mulţi din cei de sub 40 de ani au crescut într-o cultură a îndreptăţirii, că totul li se cuvine.

„Că li se cuvine să aibă casă la 25 de ani, maşină la 18 ani, lumină care să le curgă din tavan, apă din robinet ş.a.m.d. Cu aceste generaţii care vin din urmă, mi se pare mai mult decât iluzoriu să speri cum zicea Alexandra (Alexandra Smedoiu, partener Servicii Fiscale, Deloitte România – n.r.) că munca va deveni o necesitate. Păi, ăştia nu ştiu cum să fugă de muncă în secunda doi, ăştia de care vorbesc eu, şi dacă ar putea să fenteze cu 20 de ani să iasă la pensie mai repede, asta ar face. Şi iarăşi nu pot să fiu de acord cu optimismul lui Andrei (Andrei Rădulescu – director Analiză macroeconomică, Banca Transilvania , n,r.) că aceste generaţii care nu ştiu decât să ceară şi să creadă că li se cuvine totul, vezi Doamne, să fie ele de acord, să vină un algoritm şi să conducă finanţele? Păi ăştia o să iasă în stradă în secunda doi, pentru că educaţia lor a fost făcută din fragedă pruncie că ei trebuie să ceară şi că li se cuvine. Deci, bottom line este că noi toţi cei de faţă ar trebui să fim mult mai vocali în procesul educaţiei primare, nici nu ştiu, educaţiei de bază. Să le spunem la toţi ăştia: băi, treziţi-vă, nu vă mai uitaţi la seriale americane unde toţi au maşini, case, femeie şi nu ştiu ce. Treziţi-vă şi vedeţi că pe pământul ăsta lucrurile se câştigă greu şi cu sudoare, nu cu bitcoin-uri, nu cu şmecherii, nu cu droguri. Da? Dezbaterea asta nici nu are loc în România. Despre ce vorbim? Plăcere de a munci după pensie? Cine dracu să facă aşa ceva, într-o ţară în care vin toţi cu cultură de entitlement”, a mai spus Valentin Lazea.

El a menţionat că declaraţiile reprezintă opiniile proprii şi nu punctul de vedere al băncii centrale.

 

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

7 comentarii

  1. Nu cred că deficitul bugetar cronic al României se rezolvă doar printr-o inflație permanentă asumată. Inflația cronică înseamnă devalorizarea muncii. Cum să nu considere tinerii de azi o bătaie de joc negocierea salarială care e înghițită rapid de Inflația provocată de guvern. Evident că tinerii își i-au zborul spre nordul continentului unde Inflația e de 0,16% în Olanda și 0,64% în Danemarca și salariile medii sunt de 3640 € . Asta nu înseamnă că trebuie să înghițim toate mizeriile guvernului. În timp ce guvernul nu știe de unde sa mai stoarcă bani crescând taxele Dorneanu încasează 4 pensii speciale iar AOSR si institutul Levantului produc căcăreze științifice contra a 10 mil € anual. Echilibrul bugetar se poate obține și prin reducerea risipei bugetare nu doar prin inflație. Italia nu e cel ma bun exemplu având în vedere datoria astronomică că doar datoria nu a rezultat din excedente bugetare. Când în Olanda , Danemarca, Norvegia sau Suedia miniștri se duc la muncă cu bicicleta e greu de urmărit un astfel de comportament de către politicienii și specialii români care așteaptă ca statul să le dea nu numai pensii europene dar să le plătească cheltuielile medicale, utilitățile,chiria , hrana zilnică iar salariile speciale să fie bonus. Evident că tinerii de azi nu mai înghit mizeriile din politica românească, părinții și bunicii lor și-au sacrificat tinerețea construind o economie planificată pentru egalitarism dar nepoții lor de azi au văzut că și atunci unii erau mai egali decât alții.

    • @Rusu: Domnule Rusu mă descopăr și ma înclin în fața analizei dumneavoastră, ce pare absolut verosimilă în comparație cu basmele povestite de BNR.

  2. Tovarășul Lazea ar fi numai bun să înfiereze burghezia într-o ședință Komsomol. Dacă vorbește de entitlement și de ieșit prematur la pensie ar trebui să înceapă cu esențialii și specialii de la noi din țară din care și el face parte. Normal că cei care lucrează vor să beneficieze de rezultatul munci lor. Și așa acum statul le ia 65% din ceea ce câștigă. Pentru ce ar lucra mai mult? Pentru stat?

  3. 40% la pensii din septembrie 2024 + indexarea cu rata inflației din ianuarie 2024.

    Măriți din burta, deconectate de realitate. Nici în privat nu se măresc salariile cu rata inflației, mai ales în perioada asta.

    Daca se aplica astea ne așteaptă soarta Turciei, cu hiperinflație.

  4. Domnul Lazea a consumat ceva înainte de a face declarațiile acestea, că altfel părea un om echilibrat?!

    După ce-și revine, îl rog să ne spună ce face BNR pentru ca România să adopte odată moneda comună europeană!

    • Atenție cu moneda europeană pe scări!!
      Citiți dar mai ales mergeți si întrebați oamenii de pe stradă prin țările pe unde s a adoptat moneda europeana cum era viața financiară inainte si după…Pe străzi nu prin cabinetele politice sau patronale…
      Si după aceea faceți un examenbde conștiință și aplicați noile cunoștințe căpătate României unde ,dacă in Europa este greu in România este românește de greu…

  5. Toți suntem de vină, mai puțin BNR!