Economia Israelului se dovedește rezilientă, în ciuda conflictelor multiple cu care se confruntă țara

Războiul este costisitor. Pe lângă faptul că provoacă distrugeri, tragedii personale și decese, costă mulți bani să cumperi și să mobilizezi echipamente. Costă, de asemenea, trupe și forță de muncă, după cum descoperă Israelul – și economia sa – pe mai multe fronturi, potrivit DW.

De când grupul militant islamist Hamas a atacat statul evreu la 7 octombrie 2023, Israelul a fost implicat în lupte intense în Gaza. Ulterior, Israelul a lansat lovituri aeriene în Liban ca represalii la atacurile transfrontaliere cu rachete și drone ale Hezbollah. Săptămâna trecută, Israelul a lovit adânc în Iran, cu scopul de a dezactiva capacitățile sale nucleare.

Probleme mari și bugete mari

Cu toate acestea, economia Israelului este supusă unei presiuni semnificative. Mulți rezerviști au fost chemați la luptă, forțându-i să își părăsească temporar locurile de muncă. În plus față de această lipsă de forță de muncă, permisele de muncă pentru mulți palestinieni au fost anulate, iar trecerea frontierelor a devenit din ce în ce mai dificilă pentru ei.

Toate acestea fac dificilă ocuparea locurilor de muncă vacante. În aprilie, țara a raportat o rată a șomajului de 3 %, în scădere de la 4,8 % în 2021.

În același timp, cheltuielile militare în Israel au crescut. În 2024, acestea au crescut cu 65%, ajungând la 46,5 miliarde de dolari (40,4 miliarde de euro), potrivit unui raport al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm publicat în aprilie. Astfel, cheltuielile sale militare ajung la 8,8 % din PIB – al doilea cel mai mare nivel din lume, după Ucraina.

Bugetul țării pentru 2025 include cheltuieli de 756 de miliarde de shekeli israelieni (215 miliarde de dolari; 187 miliarde de euro) – o creștere de 21% față de anul precedent. Acesta urmează să fie cel mai mare buget din istoria Israelului și include 38,6 miliarde de dolari pentru apărare, conform relatărilor din The Times of Israel.

Incertitudinea și viitorul

Itai Ater, profesor de economie la Coller School of Management, Universitatea din Tel Aviv, spune că războiul este „foarte costisitor” în acest moment și există „o incertitudine uriașă cu privire la viitorul apropiat și pe termen lung”.

„Costurile militare atât pe frontul ofensiv, cât și pe cel defensiv sunt foarte mari. Acest lucru va afecta cu siguranță bugetul, deficitul, PIB-ul și datoria israeliană”, a declarat Ater pentru DW.

Costurile sunt într-adevăr ridicate. În ultimele 20 de luni, mulți israelieni au petrecut sute de zile în serviciul de rezervă. Alții au fost evacuați din casele lor din apropierea regiunilor de frontieră, ceea ce a dus la mari perturbări în viața lor. Serviciile sociale sunt sub presiune.

De la atacurile de vinerea trecută, mulți oameni nu au mai lucrat, inclusiv în industria prelucrătoare, comerț, tehnologie și sistemul de învățământ, spune Ater.

Zborurile comerciale în și din țară sunt, de asemenea, suspendate în prezent. Companiile aeriene și-au evacuat avioanele, iar spațiul aerian deasupra unei mari părți a Orientului Mijlociu este închis.

Majorarea impozitelor pentru a plăti costurile

Pentru a compensa o parte din această presiune financiară, guvernul a majorat impozitele. Taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru majoritatea bunurilor și serviciilor a crescut de la 17% la 18% la începutul acestui an. Impozitul pe sănătate dedus din salariile angajaților și contribuțiile la asigurările naționale au crescut, de asemenea.

Economia israeliană a suferit în ultimul an și jumătate, dar a fost „surprinzător de rezistentă”, spune Benjamin Bental, profesor emerit de economie la Universitatea din Haifa.

În timp ce turismul, industria prelucrătoare, construcțiile și agricultura au avut de suferit, alte industrii, cum ar fi cea de înaltă tehnologie, apărarea și comerțul alimentar cu amănuntul au rămas reziliente. În 2024, economia a adus încasări de peste 540 de miliarde de dolari, depășind ambii ani anteriori.

O mare dependență de tehnologia de vârf

Nu este o coincidență faptul că Israelul este cunoscut pentru industria sa avansată de înaltă tehnologie.

Potrivit băncii americane de investiții Jefferies, acest sector angajează 12% din forța de muncă a țării și plătește aproximativ 25% din totalul impozitelor pe venit din cauza salariilor ridicate. Serviciile și produsele de înaltă tehnologie reprezintă 64% din exporturile țării și aproximativ 20% din PIB-ul total.

Cu toate acestea, numărul angajaților din domeniul înaltei tehnologii din Israel a stagnat din 2022, potrivit unui raport publicat în aprilie de Autoritatea israeliană pentru inovare.

În 2024, numărul angajaților high-tech locali a scăzut pentru prima dată într-un deceniu. În același timp, numărul angajaților care părăsesc țara pentru relocare pe termen lung a crescut, se arată în raport.

În prezent, aceste companii mai au aproximativ 390.000 de angajați în Israel și alți 440.000 în afara țării. Unii se tem că impozitele mai mari ar putea împinge mai multe companii sau lucrători mobili să plece.

Investitorii și riscurile pe termen lung

Cea mai mare necunoscută în prezent este incertitudinea generală a situației din Israel și din regiune. Acest lucru afectează angajații, angajatorii și investitorii.

„Cu toate acestea, dacă ne uităm la piața bursieră și la cursul de schimb valutar, se pare că investitorii sunt optimiști, anticipând probabil că războiul se va încheia curând, că amenințarea nucleară a Iranului va fi eliminată și că economia se va redresa și se va îmbunătăți”, a declarat Ater.

Pentru investitori, riscurile pe termen scurt au crescut, însă impactul real depinde de cât durează conflictele militare și de modul în care acestea se încheie.

„Un scenariu alternativ, în care intrăm într-un lung război de uzură cu Iranul, este de asemenea probabil”, a declarat Ater. „În acest caz, este puțin probabil ca economia să înflorească”.

Privind înainte, Ater consideră că situația de securitate în general și conflictul israeliano-palestinian în special reprezintă una dintre provocările economice pe termen lung ale țării. Pe lângă aceste tensiuni, el spune că va fi important să se țină cont și de divizarea socială internă a țării, precum și de revizuirea sistemului judiciar și de implicațiile acesteia asupra instituțiilor democratice.