Dacă nu ștergi un comentariu jignitor de pe rețelele tale sociale, riști să fii condamnat chiar tu / Cazul unui jurnalist italian ajunge la Strasbourg / A fost invocat un proces pierdut de România

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Curtea de Casație a Italiei a respins recursul unui jurnalist de la Rai, după ce sub una dintre postările sale, în care demontase o știre falsă împotriva migranților, apăreau comentarii „defăimătoare” la adresa unui coleg, relatează La Repubblica.

După ce o persoană a comentat sub una dintre postările jurnalistului, defăimând pe altcineva, ziaristul a fost obligat la daune de 42.000 de euro. Cazul se încheie cu o înfrângere pentru jurnalistul Fabio Butera, un caz stârnește discuții cu privire la relația dintre libertatea de exprimare, rețelele sociale și responsabilitatea individuală.

Prima secție civilă a Curții de Casație a respins, de fapt, recursul formulat de jurnalist, confirmând condamnarea la plata despăgubirilor în favoarea colegului său de la Giornale di Vicenza, Valentino Gonzato, pentru că nu a șters în timp util anumite comentarii defăimătoare publicate de utilizatori sub o postare proprie de pe Facebook.

De asemenea, Curtea Supremă l-a obligat pe Butera la plata cheltuielilor de judecată din cadrul procesului de recurs.

Evenimentul datează din august 2018, în plină perioadă a primului guvern Conte, când un articol din Giornale di Vicenza a relatat protestul unor solicitanți de azil cazați într-un centru de primire din oraș, susținând că aceștia ar fi cerut un abonament Sky pentru a urmări campionatul de fotbal. Știrea a fost preluată de Matteo Salvini și de numeroși reprezentanți politici, alimentând un val de comentarii ostile la adresa migranților.

Butera, care lucrează astăzi la Rai, a decis să verifice veridicitatea relatării.

A contactat Comandamentul Poliției și Prefectura, înregistrând convorbirile telefonice în care i s-a spus că nu exista nicio plângere privind obținerea unui abonament TV.

După ce a adunat aceste informații, a publicat o postare pe Facebook în care contesta metoda jurnalistică folosită de colegul său, fără a-i menționa numele, susținând că acea poveste fusese relatată într-un mod înșelător și devenise combustibil pentru propaganda anti-migranți. Postarea a avut o difuzare foarte largă și a fost preluată și de alte publicații, inclusiv Repubblica.

În acel moment, Gonzato l-a dat în judecată pe Butera, susținând că a fost defăimat.

Tribunalul din Verona a exclus faptul că postarea ar fi fost în sine defăimătoare, recunoscând că aceasta era rezultatul unei activități de verificare jurnalistică, dar l-a considerat pe reporter responsabil pentru că nu a șters numeroasele comentarii jignitoare lăsate de alți utilizatori sub respectivul conținut. O decizie confirmată ulterior de Curtea de Apel din Veneția, cu o despăgubire de 33.000 de euro.

Acum, Curtea de Casație a confirmat definitiv această interpretare. Potrivit judecătorilor, nu există o obligație de verificare prealabilă a comentariilor publicate de terți, dar administratorul paginii devine răspunzător atunci când, odată ce a luat cunoștință de caracterul defăimător al acestora, nu intervine pentru a le elimina. În cazul de față, Curtea a considerat corectă evaluarea judecătorilor – deși nedovedită – potrivit căreia Butera era la curent cu conținutul comentariilor și a ales să le lase online până la inițierea procesului civil.

Judecătorii au abordat, de asemenea, unul dintre cele mai delicate aspecte ale cazului: referirea, conținută în recurs, la recenta hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza „Pătrașcu împotriva României”, care consolidase protecția libertății de exprimare pe rețelele sociale.

În acest caz, blogerul Alexandru Pătrașcu a câștigat procesul contra statului român. El a relatat despre izbucnirea naționalistă de la Operă împotriva balerinei Alina Cojocaru și a unor artiști străini. Despre asta, G4Media a scris aici.

Pentru Curtea de Casație, însă, acel precedent nu este aplicabil. Hotărârea europeană, observă judecătorii, se referea la exercitarea dreptului la critică, în timp ce în cazul Butera răspunderea decurge din neeliminarea conținuturilor defăimătoare bazate pe fapte considerate neadevărate, lăsate online după ce administratorul a luat cunoștință de acestea.

Curtea reamintește, de asemenea, orientarea sa consacrată, atât în materie penală, cât și civilă, conform căreia bloggerul sau administratorul unei pagini răspunde atunci când contribuie în mod conștient la difuzarea conținuturilor jignitoare, omițând să le elimine odată ce a luat cunoștință de acestea.

Cazul a atras atenția numeroaselor organizații angajate în apărarea libertății presei, începând cu Ordinul Jurnaliștilor și sindicatul unitar Fnsi, deoarece se considera că ar putea avea un impact asupra activității jurnalistice și asupra utilizării rețelelor sociale de către reporteri.

Odată cu hotărârea Curții de Casație, însă, principiul afirmat de judecători – care, la momentul faptelor, nu fusese încă consacrat de nimeni – devine definitiv: cel care administrează o pagină deschisă comentariilor poate fi tras la răspundere civilă pentru mesajele defăimătoare publicate de alți utilizatori dacă, deși are cunoștință de acestea, nu le elimină în timp util.

Butera este amărât: „Este corect ca fiecare să fie responsabil în apărarea dezbaterii publice de pe rețelele sociale împotriva discursurilor de ură, a atacurilor defăimătoare și a expresiilor violente. Pentru noi, jurnaliștii, aceasta este, de altfel, o prescripție deontologică, dar condamnarea unei persoane în exercitarea libertății sale de critică și de relatare jurnalistică pentru comentariile unor terți este prea grea”.

În plus, „hotărârea nu recunoaște valoarea jurnalistică și interesul public al criticii mele din postare, reducând întreaga poveste la o simplă răspândire de expresii defăimătoare”.

Întreaga situație lasă câteva întrebări fără răspuns: un simplu cetățean trebuie, așadar, să modereze în mod autonom comentariile de sub propria sa postare?

Butera ar fi trebuit să șteargă doar cuvintele vulgare sau și acuzațiile aduse colegului său jurnalist, conform cărora acesta ar fi scris o știre falsă?

Dar comentariile jignitoare la adresa lui Butera însuși? Un simplu cetățean poate fi considerat, din punct de vedere al responsabilităților, echivalent cu o publicație jurnalistică? Și, în cele din urmă: un politician care ocupă funcții guvernamentale are mai puține responsabilități decât un cetățean obișnuit în ceea ce privește moderarea tonului celor care comentează sub postările sale?

Între timp, asociația de jurnaliști Gvpress organizează o campanie de crowdfunding pentru a strânge suma de peste 40.000 de euro. Pentru Butera, însă, lucrurile nu se opresc aici: „Voi continua această luptă pentru libertatea de critică și de exprimare la Strasbourg”.