„Fatalismul blând” sau păşunismul suspect de la vârful statului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Acum douăzeci de ani, președinția Băsescu organiza o serie de comisii tematice care au produs rapoarte de policy aliniate la ceea ce era atunci reflecţia la zi despre reforme sectoriale în Europa.

Comisia Miclea a scos un raport bun pe educație, la fel grupurile de lucru pe politici sociale, sănătate, patrimoniu, riscuri demografice. Puteai fi sau nu de acord cu recomandările, care s-au aplicat mai mult sau mai puţin în practică, dar acestea erau documente solide, bazate pe date, conectate la literatura contemporană și plasate în domenii unde statul chiar are un rol legitim şi pârghii de intervenție.

Paradoxal, de unde marinarul fără pretenţii de intelectual patrona lucrări solide, președinția academicului Nicușor Dan ne întoarce azi la pseudo-știință, abureli și romantisme de secol XIX, discreditate de generaţii în lumea bună. Însăilarea „Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului” se scaldă într-o Völkerpsychologie minoră, de Temu, nu doar depăşită ca teorie dar chiar cu rezonanţe istorice sinistre. Când dai peste o secţiune numită „trăsături de caracter și mentalitate” ale românilor, te aștepți să urmeze un număr de stand-up comedy cu emigranţi, nu un document girat de Administrația Prezidențială.

Nicio instituţie din Vest n-ar mai publica azi asemenea exerciții de esențialism etnic, care reifică națiunea și postulează „firea românilor” ca dat imuabil. Psihologia popoarelor, în forma în care era practicată acum o sută și ceva de ani, a produs mai curând stereotipuri periculoase şi toxină politică, nu concluzii utile. Deci problema nu-i că acest raport ar fi conservator sau progresist, cum deja a început să obiecteze lumea, dintr-un reflex mental deja obositor. Problema e că, în lumea ideilor, totul sună ca un răget bizar ieşit dintr-o peşteră adâncă.

Că veni vorba, ăsta e şi motivul pentru care mă îndoiesc că raportul ar fi fost scris cu AI, cum zic unii. Chiar și versiunea gratuită a ChatGPT, dacă ar fi fost rulată, ar fi dat autorilor avertismente despre caracterul depășit al acestor concepţii și despre lipsa lor de validitate în psihologia socială contemporană. Că “noi nu facem ştiinţă, doar rezumăm ideile unui grup de oameni” sună în context ca o cădere din lac în puţ, încă şi mai ambarasant pentru respectivii posesori de idei.

Are o mică vină aici şi Daniel David, fost ministru şi ilustru coleg clujean al autorilor raportului, care şi-a intitulat o lucrare de cercetare (mult promovată pe TV-uri) fix Psihologia poporului român, într-o fandare paseistă și derutantă către cartea omonimă din 1907 a lui Drăghicescu. Sigur că titlul e un clickbait pentru presă, căreia e foarte greu să-i bagi pe gât lucruri serioase, dar uite că el a legitimat fără voie revenirea la un gen de reflecții etno-esențialiste care ar fi trebuit lăsate în arhiva istoriei intelectuale.

Culmea e că de fapt domeniul ăsta de cercetare nici nu ne interesează cu adevărat. Statul, prin bănoasa lui Academie, sau universităţile, n-au mai găsit după 2018 nişte zeci de mii de euro pentru a include România în World Values Survey, principalul program comparativ internațional în domeniu, care produce date solide despre atitudini şi valori. A trebuit să vină un cetăţean privat din Elveţia ca să finanţeze din nou demersul. Milioane din fonduri publice se toacă anual pe paranghelii cu Românii de Pretutindeni şi alte departamente sinecuriste, dar n-avem o cercetare serioasă pe diaspora română. E mult mai lejer să filozofăm amatorist, din fotoliu, despre “sufletul naţiunii”.

Ce nu se înţelege de fapt este ce i-a apucat, la Preşedinţie, deja restantă major cu raportul pe anularea alegerilor din 2024. De ce se aruncă acum într-un subiect inform ca o peltea, total în afara zonei de public policy unde statul ar avea un rol legitim şi mijloace de intervenţie? Care-i treaba cu identitatea românilor: şi-a terminat Nicuşor urgenţele şi vrea s-o reşapeze, Doamne iartă-mă? Care e problema de natură publică pe care vrea s-o rezolve cu acest raport, care altfel doar alimentează gâlceava sterilă din societate?

Că dacă e vorba de recuperarea patriotismului din ograda AUR şi transformarea lui într-unul pro-Europa, cum zic unii comentatori, atunci instrumentul de tip think tank e complet nepotrivit. Suveraniştii e firesc să facă 24/7 politică electoralistă în opoziţie – numai că tu eşti la guvernare, ai câştigat deja alegerile, iar lumea se aşteaptă să livrezi policy, nu simbolistică. Recuperarea patriotismului, care e o temă 100% politică, nu de policy, se face prin leadership, charismă, angajament individual, comunicare permanentă făcută de liderul care vrea să inspire, să creeze şi să călărească un asemenea val, astfel încât să remodeleze curentul de opinie în societate. Sarcina asta nu se poate delega unui think tank care să scrie un raport, doar pentru că tu eşti greoi, necomunicativ şi gafeur în declaraţii, deci inconfortabil în poziţia de lider al maselor. Politica de succes e şi artă, nu doar ştiinţă.

Dacă e să învăţăm ceva din istorie, ar fi cam asta: identitatea națională nu se consolidează prin rapoarte prezidențiale și reflecții păşuniste despre “caracterul poporului”, ci prin funcționarea competentă a instituțiilor publice. Iar patriotismul nu se poate fabrica în conclavuri, ci se naşte atunci când statul își face treaba suficient de bine încât să nu mai trebuiască să-şi alimenteze cetățenii cu propagandă de compensaţie.