După summitul dezastruos al lui Vladimir Putin de la Erevan, Armenia cere Franței să medieze negocierile de pace cu Azerbaidjanul

Armenia i-a cerut președintelui francez, Emmanuel Macron, să prezideze negocierile de pace cu Azerbaidjanul, într-un nou gest de contestare a influenței Rusiei în rândul aliaților săi regionali, pe fondul evoluției războiului din Ucraina. Anunțul Armeniei a venit imediat după un summit al Rusiei cu cinci foste state sovietice calificat drept „dezastruos” de The Guardian.

În timpul tradiționalei fotografii de „familie” a liderilor țărilor din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), care a avut loc miercuri la Erevan, premierul Armeniei, Nikol Pashinyan, s-a îndepărtat vizibil de Vladimir Putin, care se afla în stânga sa.

Pashinyan a refuzat apoi să semneze declarația summitului, în timp ce a criticat recentele eșecuri ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), care reunește Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan într-un acord de apărare reciprocă.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

El și-a exprimat frustrarea față de lipsa unui răspuns la cererea sa oficială ca OTSC să intervină în numele Armeniei, după ce țara sa a fost atacată din nou de la granița cu Azerbaidjanul în septembrie.

Armenia și Azerbaidjanul se află de trei decenii într-un conflict intermitent în legătură cu Nagorno-Karabah, o enclavă recunoscută la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar controlată în mare parte de populația majoritară de etnie armeană.

În urma celei mai recente izbucniri de violențe din septembrie, care a costat viața a 207 soldați armeni și 80 de soldați azeri, pe rețelele de socializare au apărut imagini macabre cu presupuse crime de război, inclusiv cea a unei femei soldat armean dezbrăcată, cu picioarele tăiate, cu ochii scoși și cu un deget tăiat în gură.

„Este deprimant faptul că apartenența Armeniei la CSTO nu a descurajat Azerbaidjanul de la acțiunile agresive”, declarase Pashinyan la reuniunea din capitala armeană.

Vineri a ieșit la iveală faptul că Pashinyan a solicitat implicarea Franței pentru a media în cadrul actualului armistițiu fragil, discuțiile fiind programate să aibă loc pe 7 decembrie la Bruxelles.

În replică, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat că anulează summitul deoarece nu poate accepta o mediere franceză, acuzându-l pe Macron de o „poziție anti-Azerbaidjan”.

El a declarat: „Este clar că, în aceste circumstanțe, cu această atitudine, Franța nu poate fi parte a procesului de pace dintre Azerbaidjan și Armenia”.

Întrebat despre comentariile lui Aliyev, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că Moscova – care a desfășurat 5.000 de căști albe în regiune în 2020 – este pregătită să ajute la medierea unor noi acorduri.

Tom de Waal, membru senior al thinktank-ului Carnegie Europe, specializat în Europa de Est și în regiunea Caucazului, a declarat că optica dăunătoare a summitului pentru Putin a evidențiat fragilitatea tot mai mare a influenței Rusiei asupra vecinilor săi imediați, instituțiile prin care Kremlinul își afirmă puterea soft power eșuând, iar adevărata forță a puterii sale hard power fiind expusă în Ucraina.

El a spus: „Face parte dintr-o tendință generală în care rușii încă mai au această moștenire sovietică de a-și vedea vecinii ca pe un fel de parteneri juniori care le sunt datori, dar care sunt țări suverane. OTSC ar trebui să fie o organizație defensivă, dar în ceea ce privește Armenia, aceasta nu și-a respectat obligațiile.”

Criticile Armeniei urmează comentariilor președintelui Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokaev, la Adunarea Generală a ONU din septembrie, în timpul cărora a criticat implicit războiul Rusiei din Ucraina.

Emil Avdaliani, profesor la Universitatea Europeană din Tblisi, Georgia, și director de studii privind Orientul Mijlociu la thinktank-ul Geocase, a declarat că Armenia încearcă să își diversifice relațiile externe în lumina slăbiciunii Rusiei.

El a spus: „Dependența de Rusia este mortală, așa că Erevanul caută o apropiere de Turcia, legături mai strânse cu UE, Iran și China. Acest lucru este rezultatul abordării fără entuziasm a Moscovei față de Armenia și, mai ales, al poziției tot mai slabe a Rusiei în Caucazul de Sud, ca urmare a războiului său din ce în ce mai nereușit din Ucraina.”

În marja summitului CSTO, protestatarii armeni au cerut Rusiei să părăsească Ucraina.

„Protestele indică o schimbare în percepția Armeniei față de Rusia”, a declarat Avdaliani. „Lipsa sa de fiabilitate ca aliat a devenit palpabilă. Sentimentele anti-rusești au fost întotdeauna prezente în rândul elitelor politice din Armenia, dar acum se transformă în resentimente”.

„Protestele au fost în beneficiul lui Pashinyan, deoarece i-au permis să arate că Armenia are nevoie de garanții concrete și nu doar de promisiuni goale. Acest lucru nu înseamnă că Armenia se va retrage din OTSC, ci doar că Erevanul încearcă să influențeze dinamica negativă din cadrul grupării.”