Drone autonome și AI pentru apărarea cablurilor submarine / Europa caută soluții împotriva amenințărilor din adâncuri

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Protejarea infrastructurii aflate pe fundul mărilor și oceanelor a devenit una dintre noile priorități de securitate ale Europei, pe fondul creșterii amenințărilor hibride și al incidentelor care au vizat în ultimii ani cabluri de telecomunicații, conducte și alte instalații strategice.

În acest context, industria de apărare dezvoltă sisteme bazate pe inteligență artificială și drone autonome capabile să monitorizeze și să protejeze rețelele submarine esențiale pentru funcționarea economiei moderne.

Potrivit experților citați de Euronews.com, peste 99% din traficul global de date este transmis prin cabluri submarine, în timp ce o parte importantă a aprovizionării cu energie depinde de conducte și interconexiuni aflate sub apă.

O eventuală întrerupere a acestor rețele ar putea afecta comunicațiile internaționale, tranzacțiile financiare și alimentarea cu energie a unor regiuni întregi.

În acest context, piața globală a tehnologiilor de apărare subacvatică este estimată la aproximativ 50 de miliarde de euro anual și continuă să crească pe măsură ce statele investesc în protejarea infrastructurii critice.

De la submarine la roiuri de drone inteligente

În locul abordărilor tradiționale bazate exclusiv pe submarine și nave militare, noile proiecte europene mizează pe sisteme autonome și tehnologii cu utilizare dublă, care pot servi atât sectorului civil, cât și celui militar.

Un exemplu este proiectul DEEP (Dynamic Ecosystem for Enhanced Performance), conceput pentru detectarea și neutralizarea rapidă a amenințărilor submarine.

Sistemul funcționează în mai multe etape. O rețea de senzori amplasați pe fundul mării monitorizează permanent activitatea din zona protejată și poate identifica mișcări suspecte.

Dacă este detectată o posibilă amenințare, sunt lansate roiuri de drone subacvatice autonome care se deplasează către țintă.

Aceste vehicule sunt echipate cu senzori avansați și algoritmi de inteligență artificială capabili să analizeze în timp real situația și să determine natura pericolului. În funcție de evaluare, pot fi activate măsuri de protecție sau intervenție.

Importanța protejării domeniului subacvatic a devenit mai evidentă după o serie de incidente petrecute în ultimii ani.

Autoritățile europene consideră că porturile comerciale, coridoarele maritime și rețelele submarine reprezintă ținte vulnerabile pentru operațiuni de sabotaj.

Printre cazurile recente se numără și tentativa de sabotare a petrolierului SeaJewel în apropierea coastelor italiene, incident care a atras atenția asupra riscurilor asociate activităților desfășurate în jurul infrastructurii maritime critice.

Pentru a răspunde acestor amenințări, experții recomandă integrarea senzorilor instalați pe fundul mării cu drone de suprafață care patrulează zonele portuare și căile de acces maritime.

Cablurile de internet devin senzori uriași

Una dintre cele mai inovatoare direcții de dezvoltare este utilizarea cablurilor de fibră optică existente ca instrumente de monitorizare.

Tehnologia DAS (Distributed Acoustic Sensing) transformă practic cablurile submarine în senzori capabili să detecteze vibrații, mișcări și activități desfășurate în apropierea lor.

Astfel, infrastructura utilizată pentru transmiterea datelor poate deveni și un sistem de avertizare timpurie împotriva tentativelor de sabotaj.

În paralel, cercetătorii testează noi tehnologii bazate pe fizica cuantică. Magnetometrele cuantice montate pe drone ar putea detecta variații extrem de mici ale câmpului magnetic terestru, generate de prezența unor submarine aflate la distanțe de zeci de kilometri.

Una dintre provocările majore pentru următorii ani este dezvoltarea unor standarde comune la nivel european, care să permită interoperabilitatea sistemelor utilizate de diferite state.

Obiectivul este crearea unei rețele integrate în care dronele de suprafață, dronele subacvatice și senzorii instalați pe fundul mării să poată comunica în timp real, indiferent de țara care le operează.

O astfel de infrastructură ar putea deveni un element esențial al arhitecturii de securitate europene și ar putea funcționa în coordonare cu structurile NATO.

O nouă competiție pentru controlul infrastructurii digitale

Pe măsură ce statele occidentale investesc în securizarea cablurilor submarine din Atlantic și Marea Mediterană, China promovează propriile coridoare de infrastructură digitală în Asia și Africa.

Specialiștii avertizează că viitorul domeniului subacvatic nu va fi doar o chestiune militară. În joc se află și controlul fluxurilor globale de date și al infrastructurii care susține economia digitală.

Astfel, fundul oceanelor ar putea deveni scena unei competiții strategice de lungă durată, în care cablurile submarine, senzorii inteligenți și roiurile de drone autonome vor juca un rol tot mai important în protejarea frontierelor invizibile ale lumii digitale.