Două viziuni antagonice ale oamenilor din întreaga lume – sondaj global la un an de la invazia Rusiei în Ucrainei

Țările occidentale, unite în apărarea Ucrainei, susțin necesitatea ca Kievul să își recupereze toate teritoriile, chiar dacă acest lucru presupune prelungirea conflictului și creșterea numărului de victime. Pe de altă parte, populațiile mai multor puteri non-occidentale consideră că războiul trebuie să se încheie cât mai repede, chiar dacă acest lucru înseamnă că autoritățile ucrainene trebuie să cedeze o parte din țară Rusiei, scrie Le Monde.

Această divizare între „Occident” și o parte din „restul” lumii este una dintre concluziile unui sondaj realizat de think tank-ul European Council on Foreign Relations, publicat astăzi și realizat în 15 țări: nouă state membre (inclusiv România) ale Uniunii Europene (UE), precum și Regatul Unit, Statele Unite, India, Turcia, China și Rusia.

Populația din țările non-occidentale preferă în mod clar ca războiul să se încheie acum – chiar dacă acest lucru înseamnă că Ucraina trebuie să renunțe la teritoriu. În China, 42% dintre respondenți sunt de acord că conflictul dintre Rusia și Ucraina trebuie să înceteze cât mai curând posibil, chiar dacă acest lucru înseamnă ca Ucraina să cedeze Rusiei controlul unor zone din teritoriul său. Această dorință de a pune capăt cât mai curând războiului este și mai puternică în Turcia (48%) și India (54%). Cu toate acestea, este demn de remarcat faptul că aproape o treime dintre persoanele din aceste două țări ar prefera ca Ucraina să își recupereze întregul teritoriu, chiar dacă acest lucru înseamnă un război mai lung sau mai mulți ucraineni uciși și strămutați.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

În contextul războiului, imaginea Rusiei diferă foarte mult între populațiile din țările occidentale și cele non-occidentale intervievate: Americanii și europenii sunt în proporție covârșitoare de acord că Moscova este un „adversar” sau un „rival”: 77% în Marea Britanie, 71% în SUA, 65% în UE. Pe de altă parte, mai mult de jumătate dintre indieni (51%) văd în Moscova un „aliat” care „le împărtășește interesele și valorile”.

O proporție ridicată de chinezi (44%) și de turci (55%) văd Moscova ca pe un „partener necesar” cu care este bine să „coopereze din motive strategice”. Ostilitatea occidentală față de Moscova se reflectă, de asemenea, în refuzul majorității europenilor de a cumpăra gaz și petrol rusesc: în medie, 55% dintre europeni sunt de această părere, chiar dacă aceasta înseamnă să sufere consecințe economice acasă.

Nu există un consens în ceea ce privește motivele sprijinului occidental pentru Ucraina. Unii non-occidentali (40% dintre chinezi, 27% dintre turci) consideră că angajamentul Europei față de Kiev este un pretext pentru apărarea „dominației occidentale”. Occidentalii, inclusiv 45% dintre respondenții din țările UE, afirmă că este vorba de „apărarea propriei securități”. Doar 15% dintre europeni consideră că sprijinul occidental este o modalitate de „a apăra democrația ucraineană”.

Un rar punct de acord: o mică parte a opiniei publice mondiale (de la 20% dintre indieni la 9% dintre ruși, 14% dintre europeni și 10% dintre britanici) este de acord că sprijinul Washingtonului este pentru a „apăra integritatea teritoriului ucrainean”.

„Puterile în ascensiune luate în considerare în acest studiu văd adesea Europa și America ca făcând parte dintr-un singur Occident. Șaptezeci și doi la sută dintre persoanele din Turcia, 60 la sută din China și 59 la sută din Rusia văd puține diferențe între politicile UE și SUA față de țările lor (fără îndoială, spre dezamăgirea președintelui Emmanuel Macron și a altor campioni ai autonomiei strategice europene)”, notează autorii studiului.