Două companii chineze, una din Turcia și două din UE vor să facă autostrada Ploiești – Brașov în parteneriat public-privat. “O glumă proastă”, spune Asociația Pro Infrastructura

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Guvernul a anunțat luni că cinci investitori au depus oferte pentru realizarea prin Parteneriat Public-Privat (PPP) a autostrăzii Ploiești – Brașov. De construirea celor aproape 100 kilometri de autostradă s-au arătat interesate două asocieri din China, una din Turcia, dar și două asocieri din Europa, unde lideri sunt companiile Strabag din Austria și Acciona din Spania.

Procedura este derulată prin intermediul Comisiei Naționale de Prognoză. Cei de la Asociația Pro Infrastructura cataloghează toată procedura derulată de Comisia Națională de Prognoză drept o „glumă proastă”, în condițiile în care

• „toate clauzele contractuale pot fi negociate ulterior, total netransparent și subiectiv. Pe lângă riscul evident de corupție, incertitudinea este flagrantă. Teoretic, se poate oferta absolut orice deoarece regulile nu sunt bătute în cuie!”. Guvernul, pe de alt[ parte, consideră că „numărul ofertelor depuse arată atât interesul deosebit al investitorilor pentru proiectele strategice ce urmează să fie realizate în parteneriat public-privat, cât şi încrederea mediului de afaceri în economia românească”.

Dacă la începutul lunii premierul Viorica Dăncilă declara că „există 18 oferte de parteneriat public – privat pentru autostrada Ploiești-Brașov” Guvernul a anunțat astăzi că, de fapt, doar cinci firme și asocieri s-au arătat interesate de proiect.

Potrivit Sistemului de Achiziții Publice acestea sunt:

1. SINOHYDRO CORPORATION LIMITED – POWER CHINA ROADBRIDGE GROUP CO LTD – China
2. ERG Insaat Ticaret ve Sanayi A.S – SSB SAUERWEIN & SHAEFER BAU AG – Turcia
3. Asocierea STRABAG-IC ICTAS(Lider de asociere STRABAG) – Austria
4. Asocierea China Communiucations Construction Company LTD(CCCC) – MAKYOL (Lider de asociere CCCC) – China
5. Asocierea ACCIONA CONCESIONES S.L- FCC CONSTRUCCION S.A.-cu subcontractant ACCIONA CONSTRUCCION SA (Lider de asociere ACCIONA CONCESIONES SL) – Spania

„Ofertele pentru primul contract strategic de parteneriat public-privat din România, depuse la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, sunt analizate de către o Comisie de evaluare, care include şi experţi cooptaţi, reprezentanţi ai partenerului public”, a transmis Guvernul printr-un comunicat de presă.

Executivul a explicat și care sunt următorii pași ai procedurii. În circa cinci zile, cele cinci firme / asocieri vor fi informate că pot depune ofertele tehnice și financiare. Vor avea la dispoziție 60 de zile de la comunicarea acceptării să depună ofertele detaliate. Va urma apoi negocierea competitivă a clauzelor contractului de parteneriat public-privat. În urma acestui proces va fi desemnată compania / asocierea câștigătoare şi varianta de contract de parteneriat public-privat ce va fi supus aprobării Guvernului. Ultimul pas va fi semnarea contractului de parteneriat public-privat aprobat de Guvern.

Autostrada „Ploieşti-Braşov”, prevede o durată de proiectare, execuţie şi operare de 24 de ani. În cadrul proiectului este inclusă şi operarea tronsonului de Autostradă Bucureşti – Ploieşti, încă de la semnarea contractului de atribuire. Valoarea estimată pentru acest contract este de 1,36 miliarde euro. Contractul prevede, de asemenea, plăţi anuale din fonduri publice care să asigure recuperarea investiţiei de către partenerul privat.

Asociația Pro Infrastructura critică dur procedura derulată de Comisia de Prognoză

Prezentând clarificările cerute de potențialii candidați, Asociația Pro Infrastructura critică procedura desfășurată de către Comisia de Prognoză, subliniind că „toate clauzele contractului pot fi negociate la o etapă ulterioară”.

„Nu este necesară nicio garanție de bună execuție pe perioada derulării lucrărilor. Mai mult, CNSP nu deține un studiu de trafic, nu poate spune cine își asumă neatingerea prognozelor de trafic, nu are studiul de fezabilitate, analiza cost-beneficiu, nici măcar traseul aproximativ al viitoarei autostrăzi! Nu există culoar expropriat, analize financiare de risc, acord de mediu, nu se cunoaște nimic despre ecoducte, nu au informații despre cum s-au făcut estimările de cost, habar nu au despre condițiile geologice/geotehnice, viteză de proiectare sau fonduri europene. Cu alte cuvinte, CNSP NU ȘTIE NIMIC! Toate clauzele contractuale pot fi negociate ulterior, total netransparent și subiectiv. Pe lângă riscul evident de corupție, incertitudinea este flagrantă. Teoretic, se poate oferta absolut orice deoarece regulile nu sunt bătute în cuie!”, spun, într-un comunicat de presă, cei de la Asociația Pro Infrastructura.

ONG-ul cere retragerea proiectului, pe care îl califică drept „o glumă proastă făcută pe bani publici” și „o mascaradă penibilă”.

„Fără baze solide (studii de teren, geologie, geotehnică, impact asupra mediului), orice încercare de tip PPP pe sectorul Comarnic-Brașov (traseu montan foarte dificil) va fi un eșec, așa cum au fost și precedentele trei!”, subliniază cei de la Asociația Pro Infrastructura.

O autostradă considerată necesară din 1970

“În cadrul istoricului de strategii privind dezvoltarea marii infrastructuri, observăm că această autostradă a fost declarată ca obiectiv necesar de a fi implementat de către Romania încă de la nivelul primelor astfel de strategii, respectiv din anul 1970”, scrie în Studiul de fundamentare publicat de Comisia de Prognoză.

Autostrada a fost împărțită în trei sectoare:

• Sector 1 – Ploiești-Comarnic, km 0+000 – km 48+600,
• Sector 2 – Comarnic-Predeal, km 48+600 – km 84+800,
• Sector 3 – Predeal- Braşov (Cristian), km 84,4 – km 106,2 km. De reținut că tronsonul dintre Râșnov și Cristian (lungime 6,3 km-autostradă și 3,7 km -drum naţional la 4 benzi cu separator median) va fi construit de asocierea Alpenside – Specialist Consulting, acest contract fiind deja semnat de mai bine de un an.

Autoritățile recunosc dezastrul de pe DN1. În 2020 drumul dintre Comarnic și Predeal se va face în 2 ore 

În condițiile creșterii accelerate a traficului pe DN1, realizarea autostrăzii Ploiești-Brașov devine necesară și “ar conduce la salvarea a aproximativ 10 vieți omenești într-un an”, se arată în Studiul de fundamentare publicat de Comisia de Prognoză.

În prezent, pe DN1 viteza de deplasare medie este de circa 65 de Km/h, însă atunci când sunt ambuteiaje între Predeal și Ploiești viteza poate să scadă și sub 35 de km/h, scrie în documentul citat.

“Spre exemplu, conform studiilor menționate anterior, pe sectorul Comarnic – Predeal, unul dintre sectoarele de drum cele mai aglomerate de pe ruta Ploiești – Brașov, în lipsa autostrăzii, estimările arată că la nivelul anului 2020 un vehicul ar parcurge respectivul sector de drum în aproximativ 120 de minute, în timp ce pe tronsonul de autostradă s-ar parcurge în aproximativ 12 minute, deci o reducere de până la 10 ori a timpului de călătorie”, se arată în același Studiu de fundamentare.

PPP în două etape, până în 2043

Potrivit Studiului de Fundamentare, cea mai bună soluție este un Parteneriat Public Privat (PPP) care să se întindă pe 44 de ani, dar care să fie împărțit în 2 etape:

• ETAPA 1 – Servicii de proiectare, lucrări de întreținere si operare în regim de parteneriat public privat – durata Contractului – 24 de ani
• ETAPA 2 – Întreținere si operare în regim de autostradă cu taxa pe durata 20 de ani.

Potrivit aceluiași document, taxă pe autostradă am putea avea încă din 2019 pe proaspăt finalizată autostradă București-Ploiești, în condițiile în care partenerul privat acoperă 75% din costurile de întreținere și operare, iar statul român 25%.

Calculele arată că în perioada 2019-2043 din taxarea celor 62 de kilometri de autostradă, s-ar putea încasa cel puțin 750 milioane euro.

Proiectarea și execuția autostrăzii Ploiești – Brașov (Râșnov) este prevăzută să dureze 4 ani și să înceapă de anul viitor. Autostrada va fi operată în regim PPP până în 2043. În toată perioadă partenerul privat contribuie cu 75% din costul investiției și costurile de întreținere si operare. Statul se angajează să plătească anual, pe perioada de operare, cel mult 55 milioane euro pentru amortizarea investiției făcută de operatorul privat.

„Această plată reprezintă o contribuție la nivelul amortizării investiției, întrucât volumul de trafic și perioada de operare de doar 20 de ani, vis-a-vis de cei în medie 50 de ani necesari amortizării lucrărilor de construcții aferente autostrăzii, nu permit amortizarea întregii investiții pe durata contractului cu asigurarea profitului rezonabil la nivelul partenerului privat. O valoare reziduală a lucrărilor la sfârșitul duratei contractuale de 607 milioane euro.”, scrie în Studiul de Fundamentare

„Din calcule rezultă că pentru perioada 2023 – 2043 pentru autostrada Ploieşti – Braşov (Cristian) încasările minime rezultate numai din taxa de utilizare a autostrăzii pe acest sector vor fi de aproximativ 1,375 miliarde euro. Aceasta poate creşte datorită indexărilor anuale, creşterii traficului, şi nu în ultimul rând finalizării etapelor de proiectare şi construție mai devreme decât în 48 luni”, scrie în același document.

În total din taxarea autostrăzii București-Comarnic, Studiul de Fundamentare publicat de Comisia de Prognoză, s-ar încasa în perioada 2019-2043 circa 2,125 miliarde euro.

Taxă la suta de kilometri

„Pe autostradă va fi implementat un sistem de taxare “semi-închis”, care prevede bariere, precum și cabine de taxare acolo unde va fi cazul. Tarifele vor fi introduse pe parcursul finalizării tronsoanelor de autostradă. Taxa de utilizare a autostrăzii care va fi plătită de un autoturism la 100 km de autostradă parcurși este limitată la 6,3 euro fără TVA,şi poate fi supus indexării la data de 01 martie a fiecărui an cu rata de creştere a salariului mediu net din anul anterior. Nivelul tarifului perceput este stabilit în funcție de distanța parcursă de vehicul”, se mai arată în document.

Primă de succes de 100 de milioane euro/an

Studiul de fundamentare introduce și o primă de succes. Statul îi va plăti constructorului, partenerului privat, 100 milioane euro/an, dacă acesta va reuși să termine proiectarea și execuția autostrăzii mai repede de cele 48 de luni.

„În situația întârzierii finalizării perioadei de proiectare şi execuție,partenerul privat va plăti partenerului public o amendă corespunzătoare ponderii în an a perioadei de întârziere, amenda anuală fiind de 100 milioane euro”, se menționează în document.

Întregul Studiul de Fundamentare îl puteți citi aici .