Dosarul Dacian Dragoș. De ce a făcut Simina Tănăsescu opinie separată: „CCR a abdicat de la rolul său de a interpreta Constituția”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Decizia CCR de a respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate din dosarul „extragerii” judecătorului Dacian Dragoș din Curtea Constituțională a fost votată cu un scor de 6-1, cu o opinie separată ce aparține președintei Curții, Simina Tănăsescu, arată motivarea deciziei ce a fost publicată pe site-ul CCR.

Deși a fost de acord cu considerentele opiniei majoritare prinvind interpretarea sintagmei „vechime de 18 ani în activitate juridică sau în învățământul juridic superior”, privind condițiile de numire ca judecător CCR, Simina Tănăsescu susține că excepția trebuia admisă și să fie declarată neconstituțională interpretarea restrictivă a celor două tipuri de activități, vehiculată de cea care a inițiat procesul, avocata AUR Silvia Uscov.

Avocata Uscov susține că un judecător CCR trebuie să fi activat numai în profesii precum judecător, procuror, notar sau consilier juridic și trebuie să fi predat dreptul doar în facultăți de drept, nu și la facultăți de alt profil. Deși și cei șase judecători majoritari au respins această interpretare restrictivă, ei au respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate, fapt văzut de Simina Tănăsescu ca o „abdicare”.

„Abdicarea Curții Constituționale de la atribuția proprie de interpretare a Legii fundamentale face posibile orice alte interpretări, inclusiv contra constitutionem (contra Constituției – n.r.), ceea ce – în sine – constituie un precedent grav”, arată Simina Tănăsescu.

„O decizie de inadmisibilitate a unei astfel de excepții constituie un precedent care scoate din competența Curții Constituționale interpretarea și aplicarea normelor juridice cu redactare identică în Constituție și în legi, creând posibilitatea unor interpretări variate, divergente ori contradictorii ale normelor constituționale”, argumentează președinta CCR.

Și continuă: „Respingerea ca inadmisibilă a prezentei excepții de neconstituționalitate conduce la concluzia că orice alte considerente din cuprinsul său, care nu susțin soluția stabilită în dispozitiv, sunt simple obiter dictum” – adică sunt considerente neobligatorii, pentru că nu sprijină verdictul de inadmisibilitate.

„Pentru toate aceste motive considerăm că excepția de neconstituționalitate ar fi trebuit admisă și Curtea Constituțională ar fi trebuit să constate că sintagma „în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior” este neconstituțională în măsura în care se interpretează în sensul că vechimea în învățământul juridic superior vizează exclusiv activitatea didactică din cadrul unei facultăți de drept și nu se poate cumula cu vechimea în activitatea juridică înțeleasă, în mod limitativ, ca vechime în profesia/ funcția de avocat, judecător, procuror, notar sau consilier juridic”, încheie Simina Tănăsescu.