DOCUMENT Schimbări majore pentru industriile consumatoare de energie din Europa: Masterplan pentru o economie neutră din punct de vedere climatic, până în 2050

Industriile europene energofage sunt vizate de schimbări importante în următorii ani, cu efecte majore și în România. Comisia Europeană a publicat o serie de recomandări ale unui grup de experți alcătuit din reprezentanți ai 11 sectoare industriale, care vizează exact acest lucru: transformarea radicală a industriilor mari consumatoare de energie.

• Citește aici Masterplanul energetic (lb. engleză)

Este vorba despre un masterplan, de fapt un prim pas spre o viitoare strategie pentru atingerea obiectivelor de mediu până în 2050, adică o economie circulară și neutră din punct de vedere al impactului asupra climei.

Documentul se numește ”Masterplan for a Competitive Transformation of EU Energy-intensive Industries Enabling a Climate-neutral, Circular Economy by 2050”.

Recomandările includ acțiuni care să ajute întreprinderile să pună în aplicare soluții rentabile fără să afecteze mediul în felul în care o făceau până acum.

Practic, documentul vorbește despre o tranziție la utilizarea în industrie a surselor de energie și a materiilor prime alternative, neutre din punct de vedere climatic, în următorii 30 de ani.

Într-un comunicat de presă dat publicității de către Comisie, se precizează că această tranziție ”ar necesita asigurarea accesului la astfel de surse și a disponibilității acestora la prețuri competitive la nivel mondial, cartografierea infrastructurii energetice și a ofertei de energie și promovarea principiului eficienței energetice pe primul loc”.

Specialiștii care au contribuit la masterplan au identificat câteva priorități:

• crearea de piețe pentru produse circulare și neutre din punct de vedere al impactului asupra climei, inclusiv prin  a cere autorităților public să cumpere produse și servicii durabile în cadrul achizițiilor publice pe care le fac;
• elaborarea de proiecte pilot pe scară largă privind tehnologiile curate care să fie finanțate de la bugetul Uniunii și să aibă acces mai ușor la finanțare privată;
• investiții în inovație și cercetare
• măsuri care să permită trecerea la tehnologii neutre mai ușor.

”Grupul de experți este alcătuit din reprezentanți ai 11 sectoare industriale, care sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din consumul de energie al industriei UE, cum ar fi industria aluminiului, a oțelului și a cimentului. Acestea au elaborat un cadru politic care urmărește obținerea unui echilibru adecvat între ambițiile europene privind clima și necesitatea ca industriile noastre să rămână competitive. Contribuția acestora va alimenta viitorul Pact ecologic european al Comisiei și strategia industrială a UE” precizează Comisia Europeană în comunicatul amintit.

La nivel european există temeri că asemenea măsuri pun noi presiuni pe industrii, aflate oricum într-o competiție acerbă cu cele ale unor țări cum ar fi China.

Comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska, spune însă că, din contră, în acest caz ar fi vorba despre oportunități foarte mari. „O economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei nu este doar o necesitate pentru generațiile viitoare. Ea este sinonimă și cu crearea de oportunități imense în ceea ce privește inovarea, creșterea economică și crearea de locuri de muncă” a transmis aceasta.

Acest set de recomandări va fi prezentat statelor membre, în cadrul Consiliului „Competitivitate” al UE, precum și Parlamentului European.

În document se precizează că România a exprimat o îngrijorare cu privire la o recomandare, pe care o consideră ”prematură” din cauza ”complexității și naturii extrem de sensibile a problemelor”. Este vorba despre acea recomandare care presupune amestecul de cote de gaz obținute prin metode regenerabile și non-fosile în rețeaua de gaze naturale.

Situația în România. Indiferent ce directive și strategii vor rezulta din acest masterplan, România, ca stat membru, va trebui să le preia în legislația națională și să le aplice. Până acum a făcut-o cu un oarecare succes, cel puțin în raportări.

Un profil de țară publicat pe odyssee-mure.eu arată principalele trenduri în domeniul eficienței energetice urmate de țara noastră în privința targetului pentru 2020. Concluziile sunt optimiste: consumurile s-au redus semnificativ, față de anii 2000. Totuși, printre motive ar trebui amintită și prăbușirea unor întregi sectoare industriale mari consumatoare.

Ca raport, industria în general consumă cel mai mult. Potrivit unor date disponibile pe siteul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei – ANRE, industria consumă aproximativ 48% din energia electrică, pe locul al doilea fiind consumatorii casnici cu 28%. Datele nu sunt însă actualizate: sunt vechi de 3 ani.

Pentru a vorbi însă despre o economie neutră și circulară din punct de vedere climatic, este important nu doar nivelul consumurilor ci și întreg modul de funcționare al sistemului.

Din datele ANRM disponibile la nivelul anului 2016, producția de energie electrică a României a fost realizată în proporție de 42,38% din surse regenerabile, iar restul de 57,62% din surse convenționale.

Potrivit unui raport al Autorității, dintre sursele regenerabile, centralele hidroelectrice au asigurat 28,86% din producția de energie electrică, urmate de instalațiil eoliene (10,13%), solar (2,60%) și biomasă (0,75%).

Cărbunele a fost a doua cea mai importantă sursă pentru producția de energie electrică (și cea mai poluantă) realizată în 2016, cu 24,47% din total, în vreme ce reactoarele de al Cernavodă au produs 17,49%. gazele naturale au asigurat 14,99% din totalul producției, iar păcura, alături de alte surse conveționale câte 0,28%, respectiv 0,39%.

Este un mix rezonabil în acest moment, dacă ținem cont de standardele actuale ale Uniunii, dar în perspeciva masterplanului amintit mai sus, utilizarea cărbunelui va fi diminuată treptat până spre 2050. De altfel, masterplanul amintește de România în contextul producerii de energie cu ajutorul cărbunelui, alături de țări precum Polonia, Germania și Croația.

Foto: Pexels.com