EXCLUSIV Autorul unui studiu care a prevăzut dezastrul de la Praid: ”Cred că 95% am găsit soluția să putem rezolva problema” / O analiză din 2007 solicita devierea râului Corund / DOCUMENT

G4Media a discutat cu unul dintre autorii unui studiu din 2007 care atrăgea atenția cu privire la riscurile pătrunderii apelor de suprafață în Salina Praid și avertiza că este posibil să fie nevoie chiar de devierea pârâului din zonă.

György Deák, Eng. Ph.D. Habil., CS I, este director general la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului., iar în prezent este implicat în gestionarea situației de la Praid.

El a confirmat că studiul a identificat riscurile la momentul respectiv și că ar fi trebuit să fie cunoscut atât la Salrom cât și la Ministerul Dezvoltării: ”Asta se știa de atunci, eu acum nu vin cu nici o noutate. Ei au mai făcut consolidări, probabil, au mai făcut alte lucrări, habar nu am ce au făcut în 20 de ani”.

A spus însă că în prezent ”ar trebui să discutăm despre soluțiile care există pentru recuperarea a ceea ce se mai poate recupera”.

”Acum să discutăm cine e vinovat și de ce nu s-au luat măsuri, nu cred că este cazul, aceea e treaba altora (…) Vorbesc de soluția actuală: urgent o să găsim soluții să deviem pârâul Corund, să nu mai aibă posibilitatea să aibă un efect asupra salinei, vom identifica o zonă unde să facem un fel de lac sărat, scoatem apa cu niște pompe foarte puternice, după care vine momentul în care să vedem care este situația și cum putem consolida și ce putem recupera.

Din punctul meu de vedere, sanatoriul salin se va putea recupera și restul e mai dificil, dar o să se încerce pentru că sunt diferite soluții (…)

Nu se știe cât vom putea recupera pentru că camerele, sau minele vechi, cred că vor fi cam dificil de recuperat, dar cel puțin reducem riscurile.

Pe de altă parte, gândiți-vă că vorbim despre niște camere foarte mari, ca să înțelegeți, sunt camere istorice. E păcat de ele că vom pierde. Dacă se va pune problema ca pe fonduri europene să reconstruim, ar fi foarte foarte bine. Dar deocamdată avem problema să asigurăm stabilitatea zonei. Pentru asta există deja echipa de monitorizare și eu zic că dacă reușim să scoatem apa, după aceea o să putem discuta multe alte aspecte. Sunt lucruri care sunt fantastice și e păcat să le pierdem.

Aș vrea să vă dau o veste pozitivă, cred că 95% am găsit soluția să putem rezolva problema cu complexul minier Praid, este o veste pe care v-o dau în premieră dumneavoastră, sunt șanse foarte foarte mari ca să scoatem apa și după aceea să intrăm în soluții de conservare și refacere. Deci asta e o veste bună” a spus György Deák.

Document din 2007: „Cum se poate preveni riscul pătrunderii apelor de suprafață în vechile Saline Praid”

Riscul unui dezastru la Praid era cunoscut autorităților, încă de acum 18 ani. Studiul public, realizat în 2007 de specialiști ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale și Resurse Radioactive București, atrăgea atenția cu privire la riscurile pătrunderii apelor de suprafață în salină. Președintele Nicușor Dan a amintit acest studiu, în contextul vizitei la Praid, unde a spus că este vorba despre o situație care ”putea fi evitată”.

Documentul din 2007 intitulat chiar „Cum se poate preveni riscul pătrunderii apelor de suprafață în vechile Saline Praid” reprezintă o analiză avertisment care s-a materializat în mai 2025.

Comparând concluziile studiului, care a fost consultat de G4Media, cu evenimentele recente, putem observa o corelație între avertismentele din urmă cu 18 ani și dezastrul natural de acum.

Studiul realizat de György Deák, Sorin Mihai, Ştefania E. Deák și Ilie Oancea (de la INCDMRR București), a identificat cu precizie riscul major reprezentat de infiltrarea apelor de suprafață din pârâul Corund în corpul de sare subteran.

• Vezi aici documentul „How to prevent the risk of surface water intrusion in the old Praid Salt Mines„

Studiul din 2007 identifica corect pârâul Corund ca principala sursă de risc, analizând capacitatea de dizolvare a apelor de suprafață asupra rocii de sare.

Cercetarea a fost dezvoltată în trei etape, potrivit documentului:

Etapa 1 – Identificarea punctelor de prelevare de probe de-a lungul pârâului Corund pentru a evalua calitatea apei în zona cu impact potențial. A fost identificată și izvorul sărat, iar apa pârâului Corund, la și în aval de lucrările miniere, a fost analizată.

Etapa 2 – Investigarea zonei cu impact potențial ridicat prin tomografie geoelectrică. Scopul a fost identificarea situației hidrogeologice actuale pe roca de breșă sărată.

Etapa 3 – O analiză decizională privind inundarea minei de sare de la Praid în vederea identificării soluțiilor de inginerie pentru eliminarea/atenuarea riscului prin metoda DKRControl (Deák și Deák, 1998, 2005).

Analiza geochimică demonstra că concentrația de sare crește în zona de impact, indicând „potențialul înalt de dizolvare pentru apa de suprafață din Corund”.

Prin măsurători exacte, echipa identificase două zone cu rezistivități mai mici în apropierea puțului Doja, indicând „zone cu umiditate ridicată”, chiar acolo unde s-au produs infiltrații în 2025.

Documentul din 2007 propunea implementarea a trei stații de monitorizare hidrologică și geomorfologică pe pârâul Corund și, în caz de risc crescut, se preciza că „devierea râului ar putea fi impusă„. Nu este clar ce lucrări s-au făcut din 2007 încoace și dacă recomandările din studiu au fost urmate, măcar în partea de monitorizare.

Vezi și: VIDEO Noi imagini din dronă cu dezastrul de la Praid, unde salina a fost inundată și există pericolul de prăbușire a vechii mine / Zeci de case evacuate, mii de oameni fără apă potabilă, lucrări de urgență pentru protejarea locuințelor