DOCUMENT După doi ani și jumătate de pandemie, Guvernul pregătește un plan de răspuns la epidemii / Cine dă ordinele și cum se realizează comunicarea către populație

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Guvernul urmează să adopte „Planul Național Generic de Pregătire și Răspuns la Evenimente Epidemiologice de Boală Transmisibilă de Importanță Națională”. Documentul, elaborat de ministerele Sănătății și Afacerilor Interne împreună cu ANSVSA, a fost pus în consultare publică, iar adoptarea acestuia este motivată de „evenimentele epidemiologice care au avut loc, de-a lungul timpului, pe teritoriul României și probabilitatea mare de a ne confrunta în viitor cu alte epidemii, inclusiv ca și componentă a unei pandemii”.

Proiectul acestui plan a fost elaborat după doi ani și jumătate de la declanșarea pandemiei de COVID. Documentul urmează să fie asumat sub semnăturile șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, secretarului de stat în Ministerul Sănătății Adriana Pistol și președintelui Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Nicolae Bociu.

În cazul producerii unor evenimente epidemiologice sau chiar a unor noi pandemii, de comunicarea către populație se va ocupa o structură militarizată, respectiv Ministerul Afacerilor Interne:

„La nivel naţional, comunicarea publică este asigurată pe principiul vocii unice, potrivit prevederilor HGR 548/2008 privind aprobarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă, prin structurile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne”, se arată în document.

„Realizarea acestui plan are la bază conceptul de comandă unică și cel de responsabilităţi împărţite şi asumate între autorităţi, instituţii, comunități şi cetățeni”, se mai arată în proiect.

Planul vizează:

– rolul şi responsabilităţile instituțiilor, autorităților administrației publice, centrale și locale, precum şi ale organizaţiilor, cu atribuții în managementul acestui tip de risc, pentru localizarea focarelor de boală, limitarea ariei de manifestare a epidemiei și lichidarea acesteia;
– cadrul de răspuns la nivel național, județean și local;
– priorităţile strategice ale răspunsului în caz de epidemie;
– sistemul de comandă, coordonare și control al răspunsului și fluxul informațional-decizional în caz de epidemie;
– informarea publică pentru a orienta acțiunea populației și a obține sprijinul acesteia.

Printre „criteriile de succes” în gestionarea unor potențiale epidemii sunt menționate inclusiv „realizarea unei cât mai bune acoperiri vaccinale pentru bolile care pot fi prevenite prin vaccinare” și „o comunicare publică de succes pentru a asigura conformarea şi suportul populaţiei”.

Măsurile pe care urmează să le ia autoritățile cresc gradual, pe următoarele niveluri:

• Analiza de risc a unui eveniment
  • Activarea răspunsului se va baza pe analiza riscului și va ține cont de:
  • identificarea tuturor riscurilor existente, în vederea prioritizării resurselor;
  • elaborarea de scenarii ale impactului evenimentului, în funcție de rata de atac așteptată, de gradul de severitate al acesteia, de infecțiozitatea bolii, de numărul unităților sanitare de asistență medicală primară și spitalicească, de rata de mortalitate așteptată și gradul de absenteism care pot duce la perturbarea activităților sociale;
  • faptul că măsurile de răspuns ce urmează a fi implementate pot fi diferite în anumite momente în timp, depinzând de condițiile locale și de viteza de răspândire a bolii;
  • analiza riscului poate fi efectuată, în unele situații, în toate fazele evenimentului și necesită integrarea planului de comunicare și a liniei decizionale descrise clar.

– Etapele analizei de risc:

• verificarea informației;
• colectarea de date și informații despre eveniment și realizarea unei revizuiri a literaturii de specialitate;
• extragerea informației relevante pentru evenimentul în cauză;
• analiza informațiilor relevante;
• estimarea riscului;
• identificarea opțiunilor pentru diminuarea/îndepărtarea riscului.

– Responsabili pentru analiza de risc:

• DSP-urile vor realiza analiza de risc în cazul unei situații epidemiologice apărute la nivel local;
• INSP va interveni în evaluarea unei situații epidemiologice când aceasta are implicații regionale sau naționale și va decide dacă este un eveniment;
• Grupul de suport tehnico-ștințific privind getionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României cu rol de suport în efectuarea analizei de risc.

– Gestionarea unui eveniment din punct de vedere epidemiologic

• • Se realizează prin intermediul echipelor operative de intervenție.
  • Componența echipelor operative de intervenție: epidemiologi, specialiști de boli infecțioase, igieniști, asistenți de igienă, medici de laborator, precum și, după caz, veterinari, chimiști, mediatori sanitari, asistenți comunitari, medici de familie, echipe DDD și persoane desemnate de autoritățile locale mobilizate de prefect.
  • Responsabilități ale echipelor operative de intervenție:
  • utilizează definiția de caz în identificarea cazurilor;
  • identifică și urmărește contacții;
  • identifică sursa, căile de transmitere și factorii de risc;
  • implementează măsuri de limitare și control;
  • participă la actualizarea analizei de risc prin transmiterea informațiilor colectate periodic.

În situații care depășesc resursele locale se constituie echipe operative de intervenție suplimentare, numite prin ordin al MS și coordonate de Grupul de suport tehnico-ștințific privind getionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, care susțin măsurile de intervenție necesare limitării și controlului evenimentului.

Fiecare echipă operativă de intervenție va avea coordonator un medic epidemiolog desemnat, care are obligația organizării activității și menținerea legăturii cu Grupul de suport tehnico-ștințific privind getionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României.

„Evenimentele epidemiologice care nu fac obiectul acestui plan național vor fi gestionate la nivel local sub coordonarea tehnică a DSP, în colaborare, după caz, cu celelalte structuri cu atribuții de la nivel local. Numai când capacitatea locală este depașită, iar, în urma analizei de risc realizată la nivelul INSP, evenimentul respectiv poate să intre sub incidența Planului, DSP poate solicita asistență tehnică de la INSP, precum și mobilizarea de resurse financiare, materiale și umane necesare”, se arată în document.

Cine dă ordinele

Documentul prevede că, pentru îndeplinirea misiunilor specifice, componentele SNMSU (Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, n.red.) acţionează, la nivel central/local, după caz, la ordinul sau, după caz, la solicitarea:

– prim-ministrului Guvernului, în calitate de coordonator al Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (CNSSU);
– ministrului afacerilor interne, în calitate de preşedinte al CNSSU;
– Şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă – DSU în calitate de comandant al acțiunii;
– preşedinţilor comitetelor ministeriale pentru situaţii de urgenţă, organizate şi activate la ministere şi celelalte instituţii ale administraţiei publice centrale;
– preşedinţilor comitetelor judeţene / mun. Bucureşti pentru situaţii de urgenţă;
– preşedinţilor comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă.

În funcție de evoluția unui eveniment epidemiologic, pe niveluri, responsabilitatea răspunsului este asigurată astfel:

Din punct de vedere decizional, conducerea nemijlocită a acțiunilor de răspuns se asigură astfel:

Nivelul 1:

Managerul de eveniment este Prefectul, în calitate de președinte al CJSU/CMBSU, care acționează în baza solicitărilor și propunerilor înaintate de DSP.

Nivelul 2:

Managerul de eveniment este Secretarul de Stat desemnat din Ministerul Sănătății, cu responsabilități de Sănătate Publică, care acționează în baza solicitărilor și propunerilor înaintate de INSP.

Nivelul 3:

Managerul de eveniment este Comandantul Acțiunii, care acționează în baza solicitărilor și propunerilor înaintate de Grupul tehnic inter-ministerial.  Acesta asigură coordonarea operaţională integrată a tuturor forţelor şi mijloacelor angrenate în acţiuni de răspuns la nivel naţional sau zonal.

În funcţie de amploarea epidemiei, se activează următoarele structuri de coordonare/conducere a intervenţiei cu rol de sprijin a componentei decizionale:

• Centrul Naţional de Conducere Integrată şi Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CNCCI).
• centre operative/operaţionale pentru situaţii de urgenţă existente la nivelul instituţiilor centrale şi locale;
• centrele de coordonare şi conducere a intervenţiei în locaţiile stabilite de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă (CJSU), respectiv al Municipiului Bucureşti (CMBSU).

Cum se realizează comunicarea către populație

Planul cuprinde un capital separat dedicat relației cu publicul și mass-media. Acesta prevede că:

• Producerea integrată şi unitară a mesajului public guvernamental este atributul Cancelariei Primului-Ministru.
• La nivel naţional, comunicarea publică este asigurată pe principiul vocii unice, prin structurile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne, la care se adaugă contribuţia tuturor instituţiilor componente ale SNMSU, potrivit competenţelor.
• În acest context, în cadrul CNSSU se activează Centrul naţional de comunicare şi informare publică, compus din purtătorul de cuvânt (comunicatori, purtători de cuvânt din cadrul instituţiilor reprezentative în CNSSU) şi ofiţerii de informare publică (personal de sprijin adus). Scopul acestui Centru este de creare și menținere a unui sistem de comunicare publică transparent, obiectiv, eficient către populație. Acesta urmărește următoarele obiective:
• Identificarea și formarea unei echipe de comunicare cu roluri și responsabilități.
• Întocmirea și agrearea unor proceduri transparente pentru publicarea informațiilor.
• Stabilirea unor mecanisme pentru a înțelege atitudinile și preocupările publicului țintă astfel încât să fie identificate canalele de comunicare cele mai eficiente.
• Realizarea unui sistem de monitorizare, identificarea și combatere a știrilor, informațiilor de tip „fake news”.
• La nivel judeţean/municipiul București, comunicarea publică este asigurată prin centrele de comunicare şi informare constituite la nivelul comitetelor pentru situații de urgență.
• Comunicarea pe aspectele operative se face, de regulă, prin comandantul acțiunii, comandanții intervenției și prin personalul desemnat din cadrul centrelor de comunicare şi informare publică.

Centrul naţional de comunicare şi informare publică, din cadrul CNCCI, va asigura linii telefonice destinate doar pentru comunicarea cu publicul.

• Pentru relaţia cu ambasadele cu referire la situaţia cetăţenilor străini afectaţi aflaţi pe teritoriul României, Centrul naţional de comunicare şi informare publică va pune la dispoziţie o linie telefonică separată de cele cu publicul, aceasta fiind comunicată în timp util prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.

Documentul integral poate fi descărcat de aici.