DOCUMENT Cum combate Lia Savonea raportul MCV la Curtea de Justiţie a UE și cu ce argumente apără Secţia Specială

CSM a reacţionat lapidar faţă de raportul MCV extrem de critic la adresa Secţiei speciale, a modificării legilor Justiţiei şi chiar a CSM-ului condus de Lia Savonea.

„Raportul de evaluare privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare, aferent anului 2019, va fi analizat de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în vederea adoptării unei poziții oficiale din partea instituției”, se arată într-o informare de presă a CSM, emisă imediat după publicarea raportului MCV, marţi, 22 octombrie.

În schimb, ministrul Justiţiei Ana Birchall şi-a exprimat regretul că activitatea CSM a înregistrat reacţii negative din partea Comisiei Europene în raportul MCV şi a condus chiar la menționarea explicită a președintelui Consiliului în context negativ.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Prin urmare, chiar dacă CSM nu a venit cu nicio reacţie după raportul MCV dat publicităţii pe 22 octombrie, şefa Consiliului şi-a exprimat punctul de vedere referitor la MCV şi Secţia Specială încă din septembrie, în cadrul procesului de la Curtea de Justiţie a UE (CJUE). Punctul de vedere a fost trimis Curţii de la Luxembourg în cadrul unui litigiu între magistraţii din România şi Guvernul PSD privind modificările legilor Justiţiei.

În punctul de vedere trimis CJUE şi semnat de Savonea personal, şefa CSM combate Mecansimul de coperare şi verificare (MCV) al Comisiei Europene şi chestionează chiar competenţa CJUE de a se pronunţa dacă Decizia nr. 2006/928/CE (prin care a fost instituit MCV) „reprezintă sau nu un act adoptat de instituţiile, organele, oficiile sau agenţiile Uniunii, supusă astfel interpretării CJUE”.

În eventualitatea în care CJUE se declară totuşi competentă, CSM atrage atenţia că MCV nu este obligatoriu pentru România, fiind doar un raport cu recomandări.

Mai departe, în punctul de vedere către CJUE, şefa CSM apără Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), a cărei desfiinţare o recomandă MCV pentru că a slăbit lupta anticorupţie.

„Înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie constituie o garanţie legală a principiului independenţei Justiţiei, în general şi a judecătorului, în special”, arată Savonea în punctul de vedere către CJUE.

„În ceea ce priveşte instituirea unei secţii specializate în investigarea infracţiunilor din Justiţie, nici principiul statului de drept, şi nici cel al egalităţii cetăţenilor în faţa legii nu se opun unei astfel de măsuri adopatte la nivel intern, într-un domeniu care nu a făcut şi nu poate să facă obiectul uniformizării la nivelul UE”, a concluzionat CSM.

Punctul de vedere al CSM către CJUE privind MCV şi SIIJ este semnat de preşedinta Consiliului Lia Savonea.

Cum s-a ajuns la CJUE. Două asociaţii ale magistraţilor, Forumul Judecătorilor şi Mişcarea pentru apărarea statutului procurorilor, au deschis mai multe procese în justiţia din România împotriva CSM-ului condus de Lia Savonea şi a Inspecţiei judiciare conduse de Lucian Netejoru. În cadrul acestor litigii, asociaţiile au cerut sesizarea CJUE, iar Curţile de apel Piteşti şi Bucureşti şi Tribunalul Olt au sesizat Curtea de la Luxembourg şi au cerut să răspundă mai multor întrebări: dacă modificările legilor justiţiei, printre care şi înfiinţarea SIIJ, respectă legislaţia europeană sau dacă recomandările MCV sunt opţionale sau obligatorii pentru România.

Ce poate face CJUE. Dacă instanţa europeană de la Luxembourg declară faptul că Secţia Specială încalcă legislaţia europeană, SIIJ trebuie desfiinţată. Nu există până acum exemple de state membre care să nu respecte deciziile CJUE. În caz contrar, CE poate aplica sancţiuni financiare sau declanşa „opţiunea nucleară”, articolul 7 din Tratatul UE, care duce la suspendarea dreptului de vot al statului membru în Uniune.

Polonia a respectat decizia CJUE. În decembrie anul trecut, președintele Poloniei, Andrzej Duda, a promulgat legea prin care a fost anulată scăderea vârstei de pensionare a judecătorilor Curții Supreme de la Varșovia de la 70 la 65 de ani, măsură care a dus la retragerea forțată a mai multor judecători, inclusiv a președintelui Curții.

Decizia șefului statului polonez a venit după ce Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis că Polonia trebuie să suspende imediat aplicarea noii legi privind reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor Curţii Supreme, tranşând o dispută în acest sens între Varşovia şi Bruxelles.

Când s-ar putea pronunţa CJUE. Deşi cei mulţi magistraţi speră ca CJUE să se pronunţe în chestiunea SIIJ până la sfarşitul acestui an, surse judiciare spun că un termen mai plauzibil ar fi primăvara anului viitor.

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea

Citește și

Reprezentanța Comisiei Europene, după raportul MCV: Am fi dorit să nu asistăm la o întoarcere din drum

BREAKING Concluziile raportului MCV despre România – textul integral / Comisia Europeană regretă că România nu a respectat recomandările din precedentul raport și anunță că va continua mecanismul de cooperare și verificare (MCV)