DOCUMENT Concluziile FMI după vizita la București: Sunt necesare alte reforme fiscale, printre care și reforma impozitului pe proprietate, pentru scăderea deficitului / Deficit bugetar de 6% din PIB pentru 2023

Delegația FMI la București a publicat miercuri documentul oficial cu concluziile vizitei în România.

Citește aici DOCUMENTUL INTEGRAL

Principalele concluzii:

– Ținta inițială de deficit pentru 2023, de 4,4 % din PIB, este acum probabil imposibil de atins, iar noi proiectăm un deficit de 6 % din PIB. Noul pachet fiscal va îmbunătăți finanțele publice în 2024 și în anii următori cu aproximativ 1 % din PIB, ceea ce va duce la un deficit de puțin peste 5 % din PIB în 2024.

– FMI cere ca pragul pentru microîntreprinderi să fie redus și mai mult, însă afirmă că impozitul pe cifra de afaceri pentru companii mari și bănci afectează inechitabil companiile cu marje reduse.

– Sunt necesare reforme fiscale suplimentare pentru a crește veniturile, eficiența și echitatea. În următorii doi ani, va fi necesară o creștere a veniturilor de peste 2 % din PIB, în plus față de câștigurile obținute în urma recentului pachet fiscal. În acest scop, măsurile-cheie care trebuie avute în vedere sunt: (i) eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase; (ii) continuarea raționalizării TVA; (iii) reforma impozitului pe proprietate; și (iv) utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei și, în sens mai larg, pentru a favoriza tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Îmbunătățirile în curs de desfășurare în domeniul administrării veniturilor, deși sunt necesare, nu oferă rezultate rapide sau previzibile și nu se poate conta pe ele pentru a realiza ajustarea fiscală necesară pe termen scurt.

– Pachetul fiscal adoptat recent este un prim pas important pentru a reduce nivelul ridicat de fiscal ridicat. Cu toate acestea, sunt necesare alte reforme fiscale ambițioase pentru a reface spațiul fiscal, a face sistemul fiscal mai echitabil și mai eficient și să crească veniturile pentru a consolida serviciile publice.
– În plus, politica fiscală trebuie să devină mai previzibilă. Stabilirea unei traiectorii credibile pentru consolidarea fiscală pe termen mediu va contribui la asigurarea finanțării de pe piață la un nivel mai scăzut al împrumuturilor costuri mai mici. Anunțarea unor noi reforme fiscale cu mult timp înainte va ajuta întreprinderile și lucrătorii să se adapteze la aceste schimbări.
– Ca urmare a înăspririi politicii monetare, inflația are o tendință de scădere. Politica monetară nu ar trebui să fie relaxată până când inflația de bază nu se află pe o traiectorie descendentă fermă, așa cum este necesar pentru readucerea inflației globale în banda de toleranță a Băncii Naționale a României (BNR) în jurul țintei până la jumătatea anului 2025.
– Reformele structurale trebuie să abordeze deficiențele de guvernanță și să îmbunătățească serviciile publice serviciilor publice. Este necesar un efort major pentru a sprijini tranziția României către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.