Dispută deschisă între Romsilva și Ministerul Mediului privind drumul forestier din Pădurea Băneasa. Instituțiile se contrazic asupra legalității unui tronson de 720 de metri, după anunțul finalizării raportului Corpului de Control

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Drumul forestier din Pădurea Băneasa, utilizat de șoferii din cartierul Greenfield începând din august 2025 pentru acces către zona Străzii Padina, în baza unei taxe de peaj, adâncește disputa dintre Romsilva și Ministerul Mediului, după ce Corpul de Control a constatat nereguli privind includerea unui tronson de aproximativ 720 de metri în amenajamentul silvic, fără documentație legală completă. În urma verificărilor, Ministerul Mediului a anunțat ieri că a propus corectarea prevederilor din amenajamentul silvic și din hărțile aferente, readucerea terenului forestier la starea inițială pe segmentul realizat fără bază legală, recuperarea integrală a prejudiciului constatat și sesizarea instanțelor pentru anularea contractului de peaj.

În replică, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a transmis, la o zi după anunțul privind finalizarea raportului, printr-un comunicat de presă, că drumul forestier D66 F002 din Pădurea Băneasa există din anul 1974, nu a ieșit niciodată din fondul forestier și nu a făcut obiectul niciunei retrocedări. Precizările vin după ce Ministerul Mediului a anunțat ieri că, în cadrul amenajamentului silvic 2020–2029, lungimea drumului forestier FE002 ar fi fost modificată prin includerea unui tronson suplimentar de aproximativ 0,72 km, corespunzător segmentului dintre bornele silvice nr. 22 și nr. 23.

„Această prelungire a fost operată fără existența documentației legale privind schimbarea categoriei de folosință, fără proiect tehnic și fără aprobările prevăzute de legislația în vigoare pentru proiectarea și construirea drumurilor forestiere. În lipsa acestor elemente, tronsonul respectiv nu poate fi considerat drum forestier realizat în condițiile legii.”, a transmis Ministerul Mediului conform constatărilor corpului de control.

Romsilva: Eroare materială apărută în 1991, corectată în 2020

Romsilva afirmă că, în 1991, în contextul aplicării legilor fondului funciar, s-a produs o eroare materială în documentația amenajistică a Ocolului Silvic București. Drumul a fost reprezentat pe hărți doar între bornele silvice 19 și 22, deși suprafața totală de 0,89 hectare a rămas neschimbată.

Potrivit regiei, eroarea a fost constatată și corectată prin amenajamentul silvic aferent perioadei 2020–2029, document avizat de comisia tehnică a Ministerului Mediului și aprobat prin ordin de ministru în mai 2023. Toate documentele justificative ar fi fost transmise Corpului de Control în timp util.

De asemenea, Romsilva susține că nu a fost construit un drum nou, ci au fost realizate exclusiv lucrări de reparații și întreținere, finanțate din fondurile proprii ale Direcției Silvice Ilfov. Cheltuielile urmează să fie recuperate integral în baza unui contract civil de peaj, încheiat pe trei ani cu proprietarii terenurilor din zonă.

Regia mai spune că drumul nu a fost casat, dezafectat sau scos din evidențele fondului forestier, nici integral, nici parțial.

Prejudiciu constatat și propuneri de măsuri

Potrivit comunicatului dat publicității ieri, privind finalizarea raportului, Corpul de Control al ministrului Mediului a reținut că lucrările de reparații și întreținere au fost contractate și executate pentru o lungime totală care a inclus și segmentul considerat nelegal. Verificările financiar-contabile au indicat existența unui prejudiciu rezultat din includerea în decont a acestui tronson.

De asemenea, raportul arată că tema de proiectare pentru obiectivul „Reabilitare drum forestier FE002” nu a fost aprobată de conducerea RNP Romsilva, deși au fost efectuate lucrări și plăți.

Verificările în teren au confirmat existența fizică a tronsonului suprapus peste linia parcelară și montarea de bariere de acces auto la capetele drumului. Totodată, au fost identificate construcții și amenajări realizate fără aprobări legale în alte unități amenajistice din zonă.

Raportul subliniază că drumurile auto forestiere au regim juridic de căi de transport tehnologic, de utilitate privată, închise circulației publice, cu excepțiile strict prevăzute de lege, deși drumul analizat este tranzitat periodic de autovehicule.

În urma constatărilor, Corpul de Control a propus corectarea prevederilor din amenajamentul silvic și din hărțile aferente, readucerea terenului la starea inițială pe segmentul realizat fără bază legală, recuperarea integrală a prejudiciului și sesizarea instanțelor pentru anularea contractului de peaj.

Ministerul Mediului reafirmă că administrarea fondului forestier național trebuie realizată strict în conformitate cu legea și că orice intervenție asupra infrastructurii forestiere trebuie fundamentată tehnic și aprobată potrivit cadrului normativ în vigoare.

Context

Contractul de peaj privind utilizarea unor drumuri forestiere din Pădurea Băneasa a generat un conflict public amplu între reprezentanții și dezvoltatorii din zona Greenfield, organizații de mediu și autorități. Documentul, semnat în martie 2025, a devenit cunoscut publicului abia după ce a fost depus ca probă într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului București.

Acordul este încheiat între Romsilva, Federația Greenfield Băneasa și Asociația Impact pentru Viitor și vizează utilizarea a trei drumuri forestiere pentru accesul controlat al locuitorilor cartierului Greenfield. Potrivit documentelor invocate în spațiul public, Asociația Impact pentru Viitor a fost înființată la 3 februarie 2025, chiar în perioada derulării demersurilor pentru preluarea drumurilor, având sediul în clădirea dezvoltatorului. Contribuțiile financiare indică o diferență semnificativă: 90.000 de euro din partea Impact pentru Viitor și 10.000 de euro din partea structurii Greenfield.

Contractul a fost contestat în instanță de ONG-urile Eco-Civica și Agent Green, care au solicitat suspendarea acestuia. Pe 13 august 2025, instanța a respins cererea de suspendare și a obligat reclamanții la plata cheltuielilor de judecată, în valoare de 7.000 de lei. Federația Greenfield a susținut că hotărârea confirmă legalitatea contractului, în timp ce reclamanții afirmau că disputa privind fondul legal rămâne deschisă.

În paralel cu disputa din instanță, tema accesului prin pădure s-a intensificat și în zona civică. Zeci de ONG-uri, grupuri civice și activiști de mediu au transmis pe 26 august 2025 o scrisoare deschisă către ministra Mediului, Diana Buzoianu, dar și către conducerea Romsilva, Direcția Silvică Ilfov și Gărzile Forestiere, cerând oprirea urgentă a deschiderii drumurilor forestiere pentru circulația auto în Pădurea Băneasa, pe traseul Consolight – Aleea Padina.

Argumentația lor este că drumurile auto forestiere sunt „căi de utilitate privată” și „închise circulației publice”, fiind destinate gestionării pădurii și intervențiilor, nu traficului cotidian al unui cartier. De asemenea, scrisoarea insistă că Greenfield are deja acces public prin Aleea Teișani și că dezvoltatorul ar fi avut obligații vechi de conectare rutieră către Centură, iar “scurtătura” prin pădure riscă să devină o soluție de avarie care amână soluția corectă.

O altă controversă o reprezinta interpretarea articolelor din Codul Silvic invocate în contract – art. 58 și art. 113 alin. (2). Potrivit ONG-urilor, aceste prevederi reglementează utilizarea drumurilor forestiere în scopuri strict silvice, recreative sau pentru intervenții în caz de urgență, nu pentru trafic public destinat unui cartier rezidențial. Federația Greenfield susține însă că accesul este unul privat, controlat, destinat exclusiv membrilor, cu reguli clare privind tonajul, viteza și intervalele de utilizare.

Însă mașini circulă pe drumul forestier, inclusiv în zone frecventate de pietoni și bicicliști. Sunt invocate probleme legate de lățimea redusă a drumurilor – aproximativ 3,5 metri – și riscul blocajelor în caz de furtuni sau arbori căzuți. De cealaltă parte, reprezentanții Federației susțin că folosirea drumului ar reduce timpul de tranzit și emisiile poluante comparativ cu rutele alternative.

Fostul primar interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, declara că nu susține realizarea unui drum prin pădure și că accesul ar trebui asigurat prin infrastructura existentă, dinspre Aleea Teișani. Totodată, în spațiul public au existat discuții privind transferul Pădurii Băneasa în administrarea municipalității sau includerea acesteia într-un regim superior de protecție, discuții care se poartă la Ministerul Mediului.

Totodată, ONG-urile cer finalizarea procedurii de înființare a unei arii naturale protejate care să acopere întreaga Pădure Băneasa.