Disidenţi ruşi încarceraţi fac apel la eliberarea deţinuţilor politici în cadrul oricărui acord de pace cu Ucraina

Unsprezece disidenţi politici ruşi încarceraţi au adresat o scrisoare liderilor mondiali în care fac apel la eliberarea în masă a deţinuţilor politici ruşi şi a civililor ucraineni deţinuţi de Rusia – aproximativ 10.000 de persoane în total, spun ei – în cadrul oricărui acord de pace între Moscova şi Kiev, relatează joi agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

În scrisoarea publicată de Reuters, disidenţii afirmă că, pe lângă prizonierii de război, mii de civili ucraineni sunt deţinuţi ca „ostatici” de Rusia, în special în zonele din Ucraina controlate de trupele Moscovei.

Discuţiile desfăşurate în mai şi iunie pentru a se pune capăt invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina nu au permis să se ajungă la un armistiţiu, în pofida promisiunii preşedintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului. Cele două tabere au procedat totuşi la un schimb masiv de prizonieri de război şi trupuri de soldaţi căzuţi în lupte.

„Facem apel la ambele părţi ale negocierilor între Rusia şi Ucraina să procedeze neîntârziat la un schimb de prizonieri de război şi civili în conformitate cu formula ‘toţi pentru toţi’, inclusiv ostatici civili ucraineni”, se arată în scrisoare.

Printre semnatari se află Aleksei Gorinov (63 de ani), care în 2022 a devenit prima persoană în Rusia condamnată la închisoare în baza unor legi adoptate la scurt timp după invazia rusă în Ucraina, ce incriminează răspândirea de „informaţii false” despre forţele armate ruse.

Cea mai tânără semnatară este Daria Kozîreva, în vârstă de 19 ani, condamnată în aprilie la doi ani şi opt luni de închisoare pentru că a folosit graffiti şi poezii din secolul al XIX-lea pentru a protesta împotriva războiului dus de ţara sa în Ucraina.

Ei se pun alături de mii de ucraineni care, potrivit organizaţiilor pentru drepturile omului, au fost reţinuţi de Rusia, în principal în regiunile ucrainene controlate de Moscova.

„Suntem cel puţin 10.000, deţinuţi politici ruşi şi ostatici civili ucraineni. Cu toţii suntem pedepsiţi pentru un singur lucru: pentru că am manifestat o poziţie civică”, scriu disidenţii ruşi. Moscova nu a comentat cifra avansată în privinţa „ostaticilor” ucraineni.

Grupul de disidenţi cere „eliberarea imediată şi necondiţionată a deţinuţilor politici bolnavi care mor în închisorile din Rusia” în această scrisoare, susţinută, printr-un mesaj, de către laureatul rus al Premiului Nobel pentru Pace Dmitri Muratov.

Mesajul lui Muratov şi scrisoarea celor 11 disidenţi îndeamnă liderii din Rusia, Ucraina, Uniunea Europeană, Statele Unite şi din alte părţi să treacă la acţiune.

La discuţiile de pace de la Istanbul de luna trecută, Rusia a înmânat Ucrainei un memorandum prin care propunea „o amnistie reciprocă pentru ‘prizonierii politici’ şi eliberarea civililor deţinuţi” ca o posibilă condiţie pentru un armistiţiu în conflictul care durează de trei ani şi jumătate.

Întrebat în legătură cu stadiul propunerii şi câte persoane ar acoperi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi: „Nu discutăm public conţinutul memorandumului, pe care nici măcar nu l-am discutat încă cu partea ucraineană. Considerăm că discuţiile prin intermediul mass-media nu pot decât să dăuneze procesului”.

Propunerea a făcut parte dintr-un pachet mai amplu de cerinţe ruseşti pe care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a calificat drept un „ultimatum”. Printre celelalte condiţii, Moscova cerea oprirea tuturor mişcărilor de trupe ucrainene, cu excepţia retragerii, încetarea mobilizării de noi soldaţi, suspendarea livrărilor de arme din străinătate, ridicarea legii marţiale, precum şi organizarea de noi alegeri prezidenţiale şi parlamentare în Ucraina.

Data următoarei runde de negocieri între Ucraina şi Rusia nu a fost încă stabilită.

Descriindu-şi propria experienţă, disidenţi ruşi subliniază că „noţiunile de justiţie şi echitate sunt absente în Rusia de astăzi; oricine îndrăzneşte să gândească în mod critic poate ajunge după gratii”.

Inculpaţi în dosare politice, nu au avut nicio şansă la un proces echitabil şi nu au fost niciodată achitaţi, afirmă ei. Iar în închisoare, vieţile lor sunt în pericol, ei riscând să fie denunţaţi de alţi deţinuţi, ceea ce a dus în cazul lui Gorinov la o condamnare suplimentară de trei ani.

Printre ceilalţi semnatari figurează sociologul Boris Kagarliţki, anarhistul autodeclarat Azat Miftahov, poetul Artem Kamardin şi activiştii Anna Arhipova, Vladimir Domnin, Dmitri Pcelinţev, Andrei Trofimov, Ilia Şakurski şi Aleksandr Şestun.

Kremlinul susţine că aceste cazuri constituie o problemă ce ţine de competenţa instanţelor şi a administraţiei penitenciarelor, iar Rusia trebuie să îşi aplice legile cu fermitate pentru a descuraja ceea ce consideră a fi activităţi subversive susţinute de Occident.

Elena Filina, politiciană rusă de opoziţie aflată în exil, care a ajutat la strângerea de semnături de la deţinuţii dispersaţi în imensul sistem carceral rusesc, a declarat pentru Reuters că deţinuţii cred că discuţiile de pace ar putea reprezenta ultima lor şansă de a-şi recâştiga libertatea.

„Dacă acordurile de pace sunt semnate fără a se lua în considerare o amnistiere, un schimb sau orice altă formă de eliberare a acestora, fereastra de oportunitate se va închide pentru mult timp” pentru ei, afirmă ea.