Directorul general al AIEA efectuează o vizită în Iran, după descoperirea de particule de uraniu îmbogăţit aproape de nivelul necesar pentru fabricarea unei bombe atomice

Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (AIEA), Rafael Grossi, era aşteptat vineri seara la Teheran pentru discuţii despre programul nuclear al Iranului, o vizită care vine după descoperirea de particule de uraniu îmbogăţit aproape de nivelul necesar pentru fabricarea unei bombe atomice, relatează AFP, citată de Agerpres.

Directorul AIEA urmează să se întâlnească sâmbătă cu mai mulţi oficiali iranieni, inclusiv cu preşedintele Ebrahim Raissi, potrivit unor surse diplomatice din Viena, unde îşi are sediul agenţia specializată a ONU.

Potrivit unui raport confidenţial al AIEA consultat marţi de AFP, particule de uraniu îmbogăţite la 83,7%, puţin sub nivelul de 90% necesar pentru producerea unei bombe atomice, au fost detectate în facilitatea subterană de la Fordo, la circa 100 kilometri sud de capitala Teheran.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Iranul, care neagă că ar intenţiona să se doteze cu arme nucleare, s-a justificat invocând „fluctuaţii involuntare” în cursul procesului de îmbogăţire şi a asigurat că nu a făcut „nicio încercare de a îmbogăţi (uraniu) dincolo de 60%”.

Franţa a apreciat joi că este vorba de o „evoluţie fără precedent şi extrem de gravă”, aminteşte AFP.

În timpul vizitei, Rafael Grossi va încerca să afle mai multe informaţii şi să obţină „sporirea accesului la sit şi o creştere a numărului de inspecţii”, potrivit unei surse diplomatice de la Viena. Directorul AIEA urmează să facă apoi declaraţii în faţa presei la întoarcerea sa la Viena, la sfârşitul zilei de sâmbătă, potrivit agenţiei nucleare a ONU.

Scurta vizită vine la aproape un an de la ultima deplasare a diplomatului argentinian la Teheran, în martie 2022, într-un moment în care părea posibil un acord privind reluarea negocierilor interminabile dintre marile puteri şi Teheran asupra dosarului nuclear iranian.

Dar, într-un context geopolitic tulburat de războiul din Ucraina, ocazia a fost ratată, iar de atunci preocupările au continuat să crească, în Statele Unite, în Europa şi în unele ţări din Orientul Mijlociu ca Israelul, cu privire la avansul Iranului în direcţia dobândirii armei atomice.

Directorul AIEA şi-a propus să „relanseze dialogul” după lunile de deteriorare, în care Iranul a continuat să se îndepărteze de acordul încheiat în 2015 pentru limitarea activităţilor sale nucleare, în schimbul ridicării sancţiunilor internaţionale. Acordul este blocat de la retragerea unilaterală a Statelor Unite, decisă în 2018 de către preşedintele de atunci Donald Trump.

Teheranul speră că o ridicare, fie şi parţială, a drasticelor sancţiuni internaţionale va da un suflu nou economiei ţării, care a fost slăbită în special de lipsa investiţiilor străine.

Iranul a continuat însă cursa tehnologică, crescând numărul de centrifuge în instalaţiile nucleare din mai multe locuri din ţară şi îmbogăţind în continuare uraniu la niveluri ridicate.

La cea mai recentă şedinţă a Consiliului guvernatorilor AIEA, din noiembrie 2022, participanţii au atenţionat Iranul în legătură cu lipsa sa de cooperare în ce priveşte urmele de uraniu îmbogăţit găsite la trei situri nedeclarate.

La rândul său, directorul CIA, William Burns, şi-a exprimat recent îngrijorarea cu privire la progresul rapid al programului nuclear al Iranului, apreciind că Teheranului „i-ar fi suficiente câteva săptămâni pentru a ajunge la 90%”, dacă şi-ar propune aceasta.

Mai sunt însă şi alte praguri de atins, iar Statele Unite „nu cred că liderul suprem al Iranului”, ayatollahul Ali Khamenei, „a luat decizia de a relua militarizarea programului suspendat sau încheiat la sfârşitul anului 2003”, potrivit lui Burns.

În acelaşi timp, Washingtonul este alarmat de escaladarea „periculoasă” a cooperării militare dintre Iran şi Rusia, Teheranul fiind acuzat că a furnizat drone folosite în Ucraina, ceea ce Iranul neagă.

La rândul său, Moscova ar putea furniza Iranului echipament militar avansat, ceea ce i-ar permite acestuia din urmă să-şi întărească poziţia în faţa ameninţărilor, în special din partea Israelului.