Dezinformarea a fost cea mai mare ameninţare în timpul superciclului electoral din 2024, arată un studiu al Institutului Internaţional pentru Democraţie şi Asistenţă Electorală

Dezinformarea a fost una dintre principalele provocări în „superciclul” electoral din 2024, în timpul căruia au avut loc câteva zeci de alegeri în întreaga lume, a informat luni Institutul Internaţional pentru Democraţie şi Asistenţă Electorală (International IDEA), transmite agenția de știri EFE, citată de Agerpres.

Într-un nou raport publicat luni, IDEA relevă că în cel puţin 80% din cele 54 de alegeri naţionale monitorizate de institut anul trecut au fost înregistrate naraţiuni de dezinformare.

Această organizaţie din Stockholm menţionează, printre alte cazuri, ameninţările hibride, controlul media şi al platformelor digitale şi exploatarea influencerilor.

Astfel, este evidenţiat rolul actorilor externi pe reţelele de socializare în alegerile din SUA, instrumentalizarea mass-media în mai multe ţări precum Austria, Etiopia, Georgia, Irlanda şi România, precum şi cenzura online şi offline în Bangladesh, Belarus, Pakistan şi Venezuela.

„Platformele digitale şi aplicaţiile private de mesagerie au jucat un rol central în execuţia acţiunilor rău intenţionate în timpul alegerilor din 2024”, se afirmă în raport, care menţionează între altele, Meta, TikTok, YouTube şi X.

Studiul evidenţiază cazul „unic” al platformei X, cu 650 de milioane de utilizatori activi, şi al proprietarului acesteia, Elon Musk, care a folosit platforma „pentru a-şi exprima sprijinul pentru politicienii, partidele şi activiştii de extremă dreapta din întreaga lume”.

Cu toate acestea, inteligenţa artificială a fost folosită în primul rând în scopuri satirice, mai degrabă decât pentru manipulare explicită, „fiind mai puţin perturbatoare decât era de aşteptat”.

Rele practici şi violenţă electorală

Relele practici electorale reprezintă o problemă perenă, subliniază IDEA, care face referire la incidente de încălcare a normelor, cumpărare de voturi şi tentative de fraudă în cel puţin 17 scrutine desfăşurate în 2024.

Raportul menţionează Venezuela ca exemplu cel mai clar în acest sens, afirmând că, „din momentul în care s-au închis urnele în ziua alegerilor, sistemul de vot conceput meticulos a fost perturbat de nereguli evidente şi de o lipsă de transparenţă în timpul numărării voturilor”.

Toate acestea au dus la „rezultate foarte discutabile care nu au fost susţinute de numărătoarea oficială”, subliniază studiul.

IDEA menţionează, de asemenea, cazuri de violenţă având legătură cu procesul electoral în mai multe ţări, de la atacuri care vizează candidaţii până la violenţe comise de grupuri armate sau susţinute de guverne.

Astfel, sunt menţionate cazuri precum cele din Mongolia, Slovacia, Africa de Sud, Coreea de Sud, Statele Unite, India şi Mexic.

Cel puţin 20 de procese electorale din 15 ţări au fost afectate de fenomene naturale legate de schimbările climatice, cum ar fi inundaţiile, valurile de căldură, furtunile tropicale sau fenomene precum El Nino.

Patru din zece alegeri organizate anul trecut au făcut obiectul unor dispute legate de credibilitatea rezultatelor, boicoturi sau respingeri ale rezultatelor de către un partid politic.

Mai multe fonduri şi resurse pentru organele electorale

Raportul IDEA, prezentat în cadrul unui seminar desfăşurat la Stockholm cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la înfiinţarea institutului, include o serie de recomandări pentru a asigura funcţionarea şi protecţia organelor electorale.

Printre recomandări sunt menţionate: necesitatea unui sprijin financiar susţinut, fără influenţă politică; acţiuni proactive pentru reducerea impactului dezinformării; îmbunătăţirea măsurilor de securitate şi a prevederilor legale pe fondul atacurilor în creştere la adresa oficialilor electorali.

„Multe dintre tendinţele expuse în superciclul de anul trecut vor modela peisajul democratic global în 2025 şi ulterior”, a declarat secretarul general al IDEA, Kevin Casas-Zamora, fost politician costarican.