Dezbatere online, 9 octombrie: Cum combatem criza climatică. Perspectiva tinerilor europeni/ Înscrierile sunt deschise

Sunt vocile tinerilor suficient de ascultate în procesul politic? Sunt obiectivele actuale ale UE în ceea ce privește schimbările climatice în concordanță cu așteptările tinerilor? În toate cele 27 de state membre, tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani clasifică constant schimbările climatice drept cea mai importantă problemă cu care se confruntă Uniunea Europeană și statele membre. Acest lucru este semnificativ mai mare decât în cazul altor grupuri de vârstă, care tind să fie mai îngrijorați de probleme ,,obișnuite” cum ar fi inflația, șomajul etc. Pot aceste tipuri de îngrijorări să fie reconciliate?

Despre toate aceste subiecte vor discuta luni, 9 octombrie, reprezentanți ai organizațiilor de tineret și din domeniul mediului, reprezentanți ai Parlamentului European și ai autorităților locale, în cadrul unei dezbateri organizată online de Centrul Român de Politici Europene.

Înscrierile se fac prin acest formular:

 AGENDA EVENIMENTULUI:

10:00-10:45        Învățând de la tineri

• Nicu Ștefănuță, Membru al Parlamentului European, Greens/EFA. Singurul deputat european român al partidului Verde, finalist al Premiilor pentru Deputații Europeni sub titlul „Campion al Tineretului”
• Valentina Ciobanu, Vicepreședinte pentru Politici Publice, Consiliul Tineretului din România (CTR), coordonator al proiectului Ambasador al Participării Politice a Tineretului
• Elena Alexandra Miron, Ambasador al Tineretului pentru Dezvoltare Durabilă, Guvernul României
• Sophia Wiegand, Membru al Consiliului de Administrație, Generation Climate Europe

10:45 – 11:15     Sesiune de Întrebări și Răspunsuri. Moderator: Răzvan Petri, Politică la minut

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

11:30 – 12:15     Cât de pregătite sunt comunitățile urbane pentru a atinge obiectivele climatice asumate

Cât de bine pregătite sunt autoritățile și administrația publică la toate nivelurile de guvernare (european, național, local) pentru a implementa tranziția verde? Sunt planurile actuale ale Comisiei pentru a atinge neutralitatea în carbon până în 2050 suficient de realiste/ambițioase? Cum va fi atenuat impactul asupra comunităților urbane? Cum trebuie să se schimbe orașele noastre în acest proces?

• Tudor Măcicășan, expert în mobilitate durabilă
• Ana-Maria Pălăduș, vicepreședintă, Asociația Reper21 – coordonator de țară pentru Pactul Climatic European
• Flavia Boghiu, viceprimar, Primăria Municipiului Brașov (TBC)
• Ada Ámon, Șef al Departamentului pentru Protecția Mediului și Climă, Primăria Budapesta (TBC)
• Reprezentanți, municipalități din România (TBC)

2:15 – 12:30     Sesiune de Întrebări și Răspunsuri. Moderator: Vlad Adamescu, Politică la minut

Argumentele care stau la baza organizării dezbaterii, potrivit prezentării organizatorilor:

„Generațiile tinere actuale sunt cele care vor fi afectate cel mai mult de schimbările climatice. Având în vedere impactul pe care îl au deciziile actuale, participarea tinerilor în ameliorarea crizei climatice și îndeplinirea obiectivelor climate asumate la nivel național și european ar trebui să fie încurajată. Mai mult, tinerii europeni au contribuit la realizarea Acordului Verde prin propunerile pe care le-au făcut ca parte a organizațiilor de mediu și, astfel, au făcut din politicile verzi o prioritate pentru orientările Comisiei Europene pentru perioada 2019-2024.

Conform raportului din 2021 al Biroului European pentru Mediu, tinerii europeni tind să fie  îngrijorați de schimbările climatice în termeni absoluți. Mai mult de opt din zece tineri europeni (84%) sunt destul de, foarte sau extrem de îngrijorați de schimbările climatice. Această preocupare variază în funcție de țară. În timp ce în Austria și Germania, mai mult de jumătate (55% – 54%) dintre tineri consideră că schimbările climatice se numără printre cele mai grave probleme ale lumii, această cifră este de aproximativ o treime până la un sfert (32% – 24%) în România și Cipru. Când vine vorba de acțiuni climatice, cei mai mulți tineri europeni consideră că cel mai important mod de combatere a schimbărilor climatice este prin intermediul politicilor la nivelul UE și a politicilor la nivel național (EBS517, 2021). În raportul din 2023 al BEM, aproape nouă din zece europeni consideră că guvernul lor și Uniunea Europeană trebuie să stabilească obiective ambițioase pentru a-și îndeplini scopurile pentru 2030 în ceea ce privește energia regenerabilă. Majoritatea rezultatelor depind de vârstă – respondenții cu vârste între 15 și 24 de ani sunt mai predispuși să considere că este important în comparație cu cei cu vârste de 55 de ani și peste.

Tokenismul (implicarea superficială a tinerilor fără a le oferi influență în procesul de luare a deciziilor) trebuie evitat. În raportul din 2022 realizat de Generation Climate Europe și CEE Bankwatch Network în 12 state membre, practica de a cere părerea tinerilor și a ONG-urilor doar după ce politicile și proiectele au fost deja finalizate a fost regăsită în toate țările analizate în raport. Astfel, trebuie să ne întrebăm cum putem include tinerii în procesul de luare a deciziilor astfel încât vocile lor să fie ascultate și luate în considerare.

În același timp, observăm o diviziune tot mai mare, reflectată și în Parlamentul European, între politicienii care susțin măsuri rapide împotriva schimbărilor climatice și cei care pun accentul pe costurile sociale și economice ale tranziției verzi. Recent, un nou partid al fermierilor a câștigat alegerile locale în Olanda, în timp ce Partidul Popular European s-a opus noilor legislații legate de Acordul Verde în timpul sesiunii plenare din iulie de la Strasbourg, afirmând că acestea contravin intereselor agricole. De fapt, mulți fermieri (și în special tinerii fermieri) recunosc oportunitățile care se află în producția orientată către calitate și doresc să fie în fruntea tranziției către neutralitatea în carbon. Diviziunea dintre tinerii din mediul urban și cei din mediul rural ar trebui să fie depășită în obiectivul nostru comun de a reduce și, eventual, de a opri impactul schimbărilor climatice.”

Foto: © Rrodrickbeiler | Dreamstime.com

——

Material publicat în cadrul proiectului „Dreptul la mediu curat, pentru un viitor durabil. Creșterea implicării cetățenilor în atingerea țintelor climatice ale UE (Green rights for a sustainable future: Enhancing citizens’ involvement in EU’s climate ambitions – „Green-Rights”), susținut de Agenția Executivă pentru Educație și Cultură (EACEA) cu atribuții delegate de Comisia Europeană.

Detalii despre proiect, AICI.

—-

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt însă ale autorilor și nu le reflectă în mod necesar pe cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.