G4Media.ro

De urmărit la întâlnirea Biden – Putin: Evitarea confruntării directe, cazul Navalnîi…

De urmărit la întâlnirea Biden – Putin: Evitarea confruntării directe, cazul Navalnîi și drepturile omului, Ucraina și atacurile hackerilor ruși

Cooperarea dintre cele două superputeri nucleare, drepturile omului – în special cazul opozantului rus Alexei Navalnîi -, situația din Ucraina și cea din Belarus, precum și relațiile diplomatice dintre Statele Unite și Rusia sunt câteva dintre lucrurile ce merită urmărite în timpul întâlnirii din Elveția dintre Joe Biden și Vladimir Putin.

Cei doi președinți se întâlnesc miercuri la vila La Grange de pe malul lacului Geneva în contextul în care relațiile dintre cele două țări se află la cel mai scăzut nivel din perioada post-Războiul Rece, iar diferențele dintre Casa Albă și Kremlin în ceea ce privește o gamă extrem de largă de probleme par să fie în prezent ireconciliabile.

Relațiile dintre Statele Unite și Rusia s-au aflat într-o spirală descendentă de la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și amestecul Moscovei în alegerile prezidențiale din 2016 din Statele Unite. Recentele atacuri cibernetice de tip ransomware provenite din Rusia și care au vizat companii americane (Colonial Pipeline, JBS), otrăvirea și întemnițarea lui Navalnîi și susținerea pe care Kremlinul i-a oferit-o dictatorului din Belarus, Alexander Lukașenko – confruntat cu proteste masive ale opoziției – au complicat și mai mult relația fragilă dintre Washington și Moscova.

Nu cu mult timp în urmă, Rusia a inclus SUA pe lista „statelor neprietenoase,” un gest care a amplificat și mai mult prăpastia dintre cele două puteri mondiale.

Potrivit analiștilor americani, Kremlinul și Casa Albă consideră reuniunea de la Geneva ca o oportunitate pentru cei doi președinți să traseze modul în care vor gestiona această relație dificilă în următorii patru ani. Administrația Biden dorește o relație mai stabilă și mai previzibilă cu Rusia, în timp ce omul forte de la Kremlin vrea să arate că țara sa este luată în serios ca putere mondială.

“Summit-ul este important din punct de vedere al simbolismului, deoarece pune Rusia în aceeași ligă cu SUA, iar pentru Putin simbolismul nu este lipsit de importanță,” a declarat Andrei Kortunov, directorul RIAC, o organizație de tip think-tank de la Moscova.

Iar Putin vrea să fie cel care să dicteze această relație în termenii săi. „Putin vrea cu siguranță să fie egal cu președintele SUA. Vrea să fie respectat în condițiile sale”, a afirmat analista politică Lilia Șevțova, preluată de BBC. „Putin vrea să își arate mușchii de macho și să fie membru al clubului.”

Cum ar putea Putin face asta? Prin menținerea unei stări tensionate cu SUA. „Rusia este destul de decisă în a avea o relație extrem de plină de neînțelegeri cu Statele Unite, mai degrabă decât una fără fricțiuni,” a avertizat Fiona Hill de la Brookings Institution, citată de NPR.

Aceasta în condițiile în care Moscova se așteaptă ca președintele Biden să aibă o atitudine mult mai dură față de Rusia decât a avut predecesorul său, Donald Trump, iar Kremlinul vede ca un semn pozitiv faptul că reuniunea dintre cei doi lideri se desfășoară atât de devreme în mandatul lui Biden. (Kremlinul mai punctează două bonusuri: reuniunea vine în prima călătorie a lui Biden în străinătate și la cererea președintelui american).

În același timp, contextul reuniunii în care președintele Biden se întâlnește cu omologul său rus în vila din secolul al XVIII-lea, aflată pe malul lacului Geneva, în apropiere de Mont Blanc, este unul complicat și controversat. În acest an, într-un interviu acordat postului ABC, Biden a răspuns afirmativ atunci când a fost întrebat dacă Putin este „un ucigaș,” adăugând că acesta „va plăti un preț” pentru dirijarea eforturilor destinate să încline balanţa spre contracandidatul său, republicanul Trump, la alegerile prezidenţiale din 2020 din SUA.

Declarația liderului de la Casa Albă a provocat furia regimului de la Kremlin. Putin a ordonat imediat ca ambasadorul rus la Washington să revină la Moscova și a cerut ambasadorului Statelor Unite în Rusia să părăsească țara.

Ulterior, Administrația Biden și Kremlinul și-au expulzat reciproc mai mulți diplomați, iar Casa Albă a aplicat sancțiuni împotriva a zeci de companii și persoane fizice rusești, inclusiv o jumătate de duzină de firme de securitate cibernetică ce au legături cu aparatul de spionaj al Moscove. De asemenea, SUA au sancționat entitățile pe care le-au identificat ca fiind responsabile de implicarea Rusiei în alegerile americane din 2016 și 2020.

Lucruri de urmărit

Experții americani cred că există cel puțin cinci lucruri de urmărit în timpul întrevederii dintre Biden și Putin.

Arii de cooperare. Consilierul pentru securitate națională al președintelui Biden, Jake Sullivan, a afirmat că SUA speră că cei doi președinți vor ieși din întâlnire cu instrucțiuni clare către echipele lor cu privire la „stabilitatea strategică.” Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a folosit și el această expresie, numind „stabilitatea strategică” cel mai important subiect al summit-ului din Elveția.

Expresia se referă la cele mai mari două sputerputeri nucleare menținând un echilibru de putere care le împiedică să alunece într-un conflict deschis. Aceasta include tratatul New START privind controlul armelor, pe care SUA și Rusia au convenit să îl prelungească la câteva zile de la inaugurarea lui Biden ca președinte.

De asemenea, Washingtonul dorește să coopereze cu Rusia în ceea ce privește regiunea arctică și chestiunile climatice. Analiștii afirmă că alte probleme în care SUA și Rusia ar putea coopera includ eforturile diplomatice pentru a ține sub control programul nuclear al Iranului, reducerea amenințării de război în Peninsula coreeană și prevenirea transformării Afganistanului într-un nou refugiu pentru teroriști.

Drepturile omului

Președintele Biden a declarat că drepturile omului vor fi esențiale în politica sa externă, așa că experții urmăresc cât de specifice vor fi declarațiile sale în fața lui Putin și dacă liderul american îl va chestiona pe omul forte de la Kremlin în ceea ce privește mai multe subiecte delicate: otrăvirea și întemnițarea liderului opoziției ruse, Alexei Navalnîi; adoptarea legii care interzice colaboratorilor organizaţiilor calificate drept „extremiste” să participe la alegeri, o măsură denunţată de opoziţie care o vede ca pe un mijloc de a o neutraliza înaintea alegerilor legislative din septembrie; și reprimarea continuă a organizațiilor media, inclusiv a posturilor Radio Free Europe / Radio Liberty, finanțate de SUA, care sunt amenințate cu amenzi de peste 2 milioane de dolari pentru că nu respectă cerințele stricte de etichetare cerute grupurilor desemnate ca „agenți străini” de către Kremlin.

Nu este exclus că liderul de la Casa Albă să abordeze cu Putin și chestiunea cetățenilor americani deținuți în Rusia, Paul Whelan și Trevor Reed, după ce familiile acestora au făcut presiuni pentru eliberarea lor. Într-un interviu din închisoare acordat CNN, Whelan i-a solicitat lui Biden „să discute și să rezolve agresiv” problema cetățenilor americani aflați în detenție în Rusia Whelan a fost condamnat la 16 ani pentru spionaj, în timp ce Reed a primit o pedeapsă de nouă ani pentru că „ar fi pus în pericol viața și sănătatea ofițerilor de poliție ruși.” Atât Whelan, cât și Reed au declarat că sunt nevinovați.

Potrivit unor informații, Rusia vrea să îi schimbe pe Whelan și Reed cu cetățeni ruși aflați în închisorile americane. Numele vehiculate sunt cele ale traficantul de arme Viktor Bout și ale traficantului de droguri Konstantin Yaroșenko.

Cât privește modul în care Casa Albă privește acest subiect, merită menționat că Biden l-a criticat pe Putin pentru încălcarea constantă a drepturilor omului, în special pentru întemnițarea lui Navalnîi. În discursul ținut de Memorial Day, Biden a prezentat mesajul pe care administrația sa îl va transmite liderului de la Moscova în timpul reuniunii de la Geneva, spunând că „va arăta clar că nu vom – nu vom – sta pe margine și să-l lăsăm (pe Putin) să abuzeze de aceste drepturi.”

Securitatea informatică

În luna aprilie, Administrația Biden a anunțat că expulzează 10 diplomați ruși – spioni sub acoperire diplomatică – ca represalii pentru campania masivă de piratare informatică SolarWinds pentru care agențiile de informații americane au arătat cu degetul spre Rusia. Atacul cibernetic a afectat cel puțin nouă agenții federale și 100 de companii din Statele Unite.

Simultan, Casa Albă a aplicat sancțiuni împotriva a zeci de companii și persoane fizice rusești, inclusiv o jumătate de duzină de firme de securitate cibernetică ce au legături cu aparatul de spionaj al Moscovei. SUA au sancționat, de asemenea, entitățile pe care le-au identificat ca fiind responsabile de implicarea Rusiei în alegerile americane din 2016 și 2020.

Ulterior, criminali cibernetici care operează din Rusia au atacat conducta Colonial Pipeline, provocând o criză temporară de combustibil în unele state americane, și cel mai mare producător de carne din lume, compania JBS.

În acest context, șeful diplomației americane, Antony Blinken, a declarat că președintele Biden va ridica cu Putin problema atacurilor recente de tip ransomware și îi va spune liderului de la Moscova că „statele nu pot să se ocupe de adăpostirea celor care sunt angajați în astfel de atacuri.” La rândul său, procurorul-general al Americii, Merrick Garland, a avertizat că atacurile cibernetice motivate de răscumpărare devin „din ce în ce mai rele,” acestea dublându-și numărul în prima jumătate din 2021 comparativ cu aceeași perioadă din 2020.

Putin a respins ca fiind „prostii” și „ridicole” acuzațiile conform cărora Rusia a fost implicată în atacurile recente asupra JBS și Colonial Pipeline. De altfel, Moscova a negat în mod constant orice implicare în atacuri cibernetice asupra guvernului SUA și a instituțiilor politice americane. Kremlinul a recunoscut totuși că există o problemă în această chestiune și, cu mai puțin de două luni înainte de alegerile prezidențiale din 2020, Putin a propus semnarea unui tratat cu SUA care să interzică atacurile cibernetice. Administrația Trump a ignorat însă propunerea liderului rus, despre care unii oficiali americani au spus că nu este „sinceră.”

Belarus

Liderii bieloruși pro-democrație, aflați în exil, vor ca Biden să-l preseze pe Putin pentru a sprijini un transfer pașnic de putere în țara lor. Mai ales de la alegerile din august anul trecut, Alexander Lukașenko, care a condus Belarusul de 27 de ani, a reprimat violent protestele opoziției. Forțele de ordine din Belarus au recurs la detenții în masă, bătăi și torturi, iar luna trecută oficialii de la Minsk au forțat un avion al companiei Ryanair să aterizeze pe aeroportul din capitala țării pentru a-l aresta pe ziaristul dizident Roman Protasevici și pe prietena acestuia, aflați la bordul aeronavei.

În fața sancțiunilor cu care l-au amenințat Statele Unite și Uniunea Europeană, Lukașenko i-a cerut sprijin moral și economic lui Putin, singurul său aliat.

Una dintre liderele opoziției în exil, Svetlana Tikhanovskaya, a afirmat că vrea ca Administrația Biden să intensifice presiunea împotriva autorităților de la Minsk. „Lukașenko îmi transformă țara într-o Coreea de Nord a Europei; netransparentă, imprevizibilă și periculoasă,” a declarat ea în timpul unei audieri în Senatul de la Washington.

Ucraina

Ucraina pare să fie unul dintre subiectele majore ale reuniunii de miercuri. În Ucraina, liderii aveau mari speranțe atunci când Biden a preluat funcția de președinte al Statelor Unite, deoarece el fusese cel pe care Administrația Obama l-a însărcinat cu rezolvarea problemei ucrainene când Rusia a invadat Crimeea în 2014. (Biden a vizitat fosta republică sovietică de șase ori). Președintele ucrainean Volodimir Zelenski vrea ca Statele Unite să joace un rol mai activ în rezolvarea conflictului din estul Ucrainei, care durează de șapte ani. Putin a sugerat însă că Ucraina este „o linie roșie” pe care Statele Unite nu ar trebui să o traverseze.

Întâlnirea Biden-Putin vine însă ca un moment de dezamăgire pentru Zelenski, care a încercat să aibă o reuniune cu Biden înainte de summitul de la Geneva. Acest lucru nu s-a întâmplat. Biden l-a sunat totuși pe Zelenski pe 7 iunie, promițând „un angajament neclintit” față de suveranitatea Ucrainei și l-a invitat să viziteze Casa Albă mai târziu în această vară.

Situația delicată în care se află Ucraina a fost complicată și de decizia președintelui Biden din mai de ridicare a sancţiunilor impuse companiei care construieşte controversatul gazoduct Nord Stream 2 şi directorului acesteia, fostul ofițer STASI Matthias Warnig.

Acest lucru a reprezentat o victorie semnificativă pentru Putin și o înfrângere pentru Ucraina. Rusia vrea să folosească gazoductul Nord Stream 2 de 1.230 de km pentru a exporta gaz natural în Germania prin două conducte conducte aflate sub Marea Baltică, gazoductul fiind una dintre prioritățile lui Putin.

Liderul de la Kremlin a făcut din Nord Stream 2 – un proiect cu o valoare de 11 miliarde de dolari – unul dintre obiectivele cele mai importante ale președinției sale. Conducta ar urma să transporte anual 55 de miliarde de metri cubi de gaz natural din Rusia în Germania, dublând canitatea de gaz primită de partea germană.

Ucraina, care reprezintă în prezent una dintre rutele de tranzit majore pentru gazul rusesc ce ajunge în Europa, va fi marele perdant (aşa cum va fi şi Polonia). Finalizarea Nord Stream 2 – care urmează să fie completată în curând – va fi o victorie geopolitică uriașă pentru liderul rus și îi va oferi o nouă pârghie de exercitare a influenței în Europa.

Rusia a întrerupt aprovizionarea cu gaze naturale a Ucrainei ca represalii în conflictul care le opune. În plus, ocolirea Ucrainei cu o conductă directă către Germania va ajuta Rusia să-și avanseze obiectivul de a-și izola fostul său client de Europa de Vest, în condițiile în care Kievul avansează pe calea democrației si urmărește ruperea de Moscova. Ucraina va deveni astfel mai vulnberabilă la agresiunile Rusiei.

Pe de altă parte, unii experți cred că Ucraina va fi un subiect tabu la Geneva. Alexey Mukhin, care conduce Centrul de Informații Politice de la Moscova, susține că Biden va evita să discute Ucraina din cauza implicării fiului său, Hunter Biden, în chestiunea Burisma. Scandalul din jurul companiei energetice ucrainiene a contribuit la declanșarea presiunilor făcute de Trump asupra Kievului și, drept consecință, la primul proces de destituire a liderului republican.

„Joe Biden nu va deschide subiectul ucrainean din cauza anumitor circumstanțe de corupție legate de fiul său,” a afirmat Mukhin pentru Al Jazeera.

Relația diplomatică

După expulzările de diplomați și închiderea reciprocă a unor centre consulare, ambasada Statelor Unite de la Moscova funcționează cu un personal redus, în timp ce consulatele din Sankt Petersburg, Vladivostok și Ekaterinburg sunt fie închise, fie suspendate. În prezent, rușii care doresc să viziteze Statele Unite trebuie să solicite vize într-o țară terță.

După ce Biden l-a numit „ucigaș” pe Putin, ambasadorul Rusiei la Washington s-a întors acasă, iar ambasadorul SUA la Moscova, John Sullivan, a părăsit și el Rusia la îndemnul Kremlinului.

Blinken a vorbit despre acest lucru cu omologul său rus, ministrul de externe Serghei Lavrov, pe marginea unei reuniuni a Consiliului Arctic desfășurată luna trecută în Islanda, dar experții se așteaptă ca cei doi președinți să ia o decizie la Geneva cu privire la relația diplomatică dintre Moscova și Washington.

„Este punctul nostru de vedere că dacă liderii din Rusia și Statele Unite pot lucra împreună cooperând, oamenii noștri, lumea poate fi un loc mai sigur și mai trainic,” a declarat Bliken.

În acest context, nu este exclus ca reuniunea Biden-Putin de la Geneva să se concretizeze cu câteva succese minore în ceea ce privește relația diplomatică dintre cele două țări, între care revenirea la posturi a celor doi ambasadori, precum și o relaxare a restricțiilor impuse ambasadelor și consulatelor din cele două țări. În rest, rezultatele reuniunii vor fi, foarte probabil, limitate și lipsite de substanță.

Surse: NPR, BBC, CNN, VOA, New York Times, Al Jazeera

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

9 comentarii

  1. Asta o sa fie fix ca in zicala aia: „s-a intalnit hotul cu prostul”

  2. Confruntarea se va centra pe zonele de influienta mondiala si inarmare. Lupta anticoruptie a lui Alexei Navalnii ii defavorizeaza pe americani.

  3. Dv aratati doar punctele slabe ale rusilor. Desigur ca și americani au multe probleme. Dacă nu ar fi asa cu siguranță că i_ar calca pe ruși în picioare. Spre exemplu rusii știu foarte bine ca americanii au inventat covid 19.Nu am văzut ca Putin bate apropouri, din contră accepta politica globalista destul de mult.
    Ca urmare americanii se vor înțelege foarte bine cu rusii și probabil își vor împărții sferele de influenta . Vor încerca să facă un scut împotriva Chinei. Ma aștept ca în viitorul apropiat G4media sa aducă laude Moscovei.

  4. De urmărit dacă adoarme bideu cu capul in poala lui putin:))) doar a încasat de la putin bănuții, acum trebuie sa plătească .

  5. Jocul a fost pierdut de Biden in relatia cu Rusia. Deja lucrurile sunt clare in Europa. Principala tema de negociere va fi legata de „stabilitatea strategică”, pentru ca totul este „strategic” in ziua de azi. Asta inseamna ca Biden va dori sa stie si sa evite cu orice pret atacuri cibernetice sau anexari inopinate de teritorii pe flancul estic al NATO, asa cum s-a intamplat in Georgia sau recent in 2014 in Ucraina. Cu alte cuvinte, Biden si-ar dori ca Putin sa fie previzibil si sa-l anunte si pe el atunci cand desfasoara trupe pe undeva sau isi propune sa invadeze alte state. Asta inseamna stabilirea de „linii rosii” al fel ca in timpul Razboiului Rece, linii fara de care nu se poate crea o stabilitate strategica. Aici va fi marea tema de negociere, iar teme precum drepturile omului in Rusia, Navalnii, North Stream, Lukashenko, Ucraina, Crimeea vor fi discutate in cateva minute in conditiile lui Putin. O alta mare problema este marea obsesie a lui Biden pentru China. La aceasta intalnire Biden va incerca sa-l atraga pe Putin de partea sa in lupta „rece” cu gigantul asiatic, insa pentru acest lucru va trebui sa respecte conditiile puse de Putin, printre care abandonarea problemelor Ucraina, drepturile omului, etc. Deja un pas a fost facut prin favorizarea Rusiei in cadrul North Stream 2. Sa vedem ce concesii si cadouri ii va mai face Biden….

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.