De ce procesul de destituire a lui Trump s-ar putea încheia în două săptămâni

Dacă republicanii îşi ating scopul, procesul de destituire a lui Donald Trump, care se deschide marţi în Senatul american, s-ar putea finaliza în doar două săptămâni – faţă de cinci săptămâni cât a durat în cazul lui Bill Clinton în 1999 şi trei luni în cazul lui Andrew Johnson în 1868, notează France Presse, citată de Agerpres.

Aceasta i-ar permite preşedintelui SUA să celebreze achitarea sa în discursul anual cu privire al Starea Uniunii, la 4 februarie, în Congres.

O destituire a miliardarului este puţin probabilă, în condiţiile în care tabăra sa republicană, majoritară în Senat, face bloc comun în spatele său.

Dar jocul de şah din cursul procesului său se anunţă mult mai strâns, întrucât regulile şi ordinea de zi fac obiectul unui târg dur.

Abia marţi, în deschiderea dezbaterilor, cei 100 de aleşi din Senat se vor pronunţa asupra timpului alocat prezentărilor acuzării – formate de către democraţi în Camera Reprezentanţilor – şi apărării – încredinţate avocaţilor care îl reprezintă pe Donald Trump, precum şi asupra duratei întrebărilor adresate de către senatorii-juraţi.

Un proces care s-ar înscrie în aceste etape ar putea fi expediat în două săptămâni, notează AFP.

Dar opoziţia doreşte ca Senatul să convoace patru martori a căror prezenţă o consideră necesară pentru a stabili dacă Donald Trump chiar – aşa cum îl acuză – a abuzat de puterea sa pentru a exercita presiuni asupra Ucrainei cerându-i anchetarea adversarului său democrat Joe Biden.

Printre aceşti martori figurează şeful de cabinet al preşedintelui, Mick Mulvaney, şi fostul consilier pentru securitate naţională, John Bolton.

Democraţii, care s-au confruntat cu refuzul guvernului de a coopera pe durata anchetei lor în Camera Reprezentanţilor, cer de asemenea prezentarea unor documente-cheie în acest caz.

Aceste solicitări vor face obiectul unui vot în Senat, care nu va interveni decât după încheierea fazei iniţiale a procesului, a avertizat liderul republicanilor, Mitch McConnell, într-o ”manevră” în coordonare cu preşedinţia.

Teoretic, tabăra prezidenţială are toate cărţile în mână pentru a respinge cererile acestora: cu 53 de senatori republicani împotriva a 47 democraţi, ea are majoritatea necesară pentru a câştiga luptele procedurale.

Iar Casa Albă a făcut cunoscut în mod clar că nu vrea martori. ”Este foarte puţin probabil să se meargă mai departe de două săptămâni” în cadrul acestui proces, a afirmat unul dintre responsabilii de la Washington. ”Preşedintele trebuie să fie achitat” şi ”rapid”, a adăugat el.

De aceea, democraţii au făcut presiuni asupra puţinilor republicani susceptibili să le susţină cererea de aducere a unor martori şi a unor documente. Ei au nevoie de patru voturi pentru a dispune de o majoritate.

”În zilele următoare, fiecare dintre noi, democrat sau republican, va fi confruntat cu o alegere: de a intra în acest proces pentru a cunoaşte adevărul sau de a servi voinţei preşedintelui de a-l ascunde”, a spus joi liderul senatorilor democraţi, Chuck Schumer.

Aleasa republicană din Maine, Susan Collins, a recunoscut că ”tinde să creadă că primirea unor informaţii suplimentare ar fi utilă”. ”Este probabil că voi susţine moţiunea pentru ca martori să fie convocaţi, când va fi momentul”, a adăugat ea.

Colegul său din Utah, Mitt Romney, a avertizat de asemenea că va vota în favoarea audierii martorilor, ”în absenţa vreunei surprize”.

Dar niciun alt republican nu a mers atât de departe.

În fine, dacă patru dintre ei ar s-ar alătura democraţilor în demersul de a convoca martori şi a cere prezentarea unor documente, procesul ar putea dura mult mai mult de două săptămâni, faţă de intervalul estimat în prezent. În cazul lui Bill Clinton, dezbaterea s-a prelungit cu trei săptămâni.

În acest caz, tabăra prezidenţială ameninţă să angajeze o nouă încercare de rezistenţă care ar putea prelungi şi mai mult termenul, cerând convocarea de noi martori.

Republicanii, de exemplu, spun că doresc să-l audieze pe fiul lui Joe Biden, Hunter, asupra activităţilor sale în cadrul societăţii ucrainene Burisma. Sau pe avertizorul de integritate al cărui raport în august a declanşat scandalul ce a dus la actualul proces. Şi aceasta indiferent dacă aduc sau nu noi elemente cu privire la vinovăţia sau nevinovăţia celui de-al 45-lea preşedinte al SUA, mai notează AFP.