De ce nu primește DNA nici acum resursele solicitate: bani, polițiști judiciari, procurori? Crin Bologa: Nimănui nu i-ar conveni o instituție care ar sta ca un supraveghetor asupra cheltuirii banilor publici

Șeful DNA, Crin Bologa, a declarat, într-un interviu pentru G4Media.ro, că DNA nu primește nici de la actuala majoritate politică resursele solicitate, deoarece ”nimănui nu i-ar conveni de o instituție sau de persoane care ar sta ca un supraveghetor asupra cheltuirii banilor publici”. Bologa a mai spus că ”este o tendință naturală a celor care au în gestiune banul public, instinctiv, să își găsească portițe de apărare”.

Șeful DNA s-a referit, în primul rând, la faptul că actuala majoritate a avizat negativ în Comisia Juridică propunerea scăderii vechimii procurorilor care intră în DNA, de la 10 ani la 7 ani. Bologa a explicat că scăderea este importantă pentru a aduce oameni noi în instituție, care funcționează cu 60% din capacitate pe fondul pensionărilor și ieșirilor din sistem.

Crin Bologa a mai precizat că Guvernul nu a aprobat nici până acum trecerea a 90 de polițiști judiciari la DNA, întărirea capacității DNA fiind atât o promisiune în programul de guvernare, cât și un angajament luat în cadrul MCV (Mecansiml de Cooperare și Verificare). Șeful DNA a precizat că problema a fost deblocată la nivelul ministerului de interne, dar că Ministerul de Finanțe nu a dat aviz Hotărârii de Guvern prin care cei 90 de polițiști judiciari ar fi urmat să treacă la DNA.

El a mai spus că în prezent toate cele trei secții din DNA funcționează cu conduceri interimare. Ministerul Justiției este instituția care ar trebuie să organizeze concursul pentru ocuparea acestor funcții.

Vezi integral interviul cu șeful DNA, Crin Bologa, în variantă VIDEO

Citește mai jos un fragment relevant din interviu:

Dan Tăpălagă: Ați declarat, de curând, că DNA funcționează cu 60% din capacitate, adică numărul de procurori s-a redus și că 39 de posturi de conducere sunt libere. Despre ce posturi de conducere este vorba? Servicii teritoriale, sau…
Crin Bologa: Voi lămuri, nu este informația exactă cu numărul de posturi. Anul trecut, în 2020, am avut 72-73% dintre toate posturile de conducere, din toate posturile de procurori, ocupate. 72-73%. În acest an au ieșit la pensie, în acest an, până în acest moment, 12 colegi și alții au plecat la alte instituții.

Au plecat la alte instituții din țară sau aparținând de instituții europene și am scăzut sub 70%. Asta a fost trimiterea mea. Nu am vorbit de 39 de posturi de conducere, ci de 39 de posturi de execuție. Dar avem și din posturile de conducere, m-am referit la posturi libere, dar care unele dintre ele sunt ocupate prin delegare.

Dar dacă nu formalizăm ocuparea acestor funcții prin concurs sau prin examen sau prin procedură, acest interimat atrage o afectare a activității noastre. Nu au autoritatea necesară pe care ți-o dă funcția și poate ar fi o activitate – eu sunt foarte mulțumit și de activitatea noastră…

Dan Tăpălagă: Dar cine ar trebui să organizeze concursul? Ministerul Justiției?
Crin Bologa: Ministerul Justiției – și probabil aici ați vrut să ajungeți, să vedeți funcțiile de top care sunt libere…

Dan Tăpălagă: Da.
Crin Bologa: Avem toate cele trei secții conduse de interimari. Secția de Combatere a Corupției, de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție și Secția Judiciară, ca și un post de adjunct al Procurorului-Șef, sunt ocupate prin delegare.

Declanșarea procedurilor pentru ocuparea acestor funcții ar aparține ministrului Justiției. Celelalte posturi de adjunct de secție și de șefi de servicii și de birouri aparțin… avem atribuții fiecare. Și Direcția Națională Anticorupție și Consiliul Superior al Magistraturii, Secția pentru Procurori.

Noi chiar astăzi am hotărât în colegiul de conducere să declanșăm în acest an, să solicităm Consiliului Superior al Magistraturii să declanșeze procedura de ocupare a tuturor funcțiilor din cadrul Direcției.

Dan Tăpălagă: Deci înțeleg că Ministerul Justiției ar trebui să declanșeze procedura de concurs.
Crin Bologa: Ar putea să declanșeze. Nu știu dacă trebuie, dacă nu trebuie, există și alte instituții care au posturi libere, e o apreciere a ministrului Justiției, noi am dori acest lucru.

Dan Tăpălagă: Câți au plecat la pensie, de la începutul anului, din DNA?
Crin Bologa: Am statistica de la sfârșitul anului trecut și până în prezent, 12 persoane. Și vocație de pensionare, deci până la sfârșitul acestui an, mai sunt încă 18 colegi.

Dan Tăpălagă: Dar de ce ies la pensie, de ce nu mai rămân după ce îndeplinesc condițiile legale? Că ies repede, pe la 50 de ani.
Crin Bologa: Alții au probleme personale, alții probabil, lucrând foarte mult, sub o presiune foarte mare, văzând și instabilitatea legislativă simt mai multă siguranță într-o pensionare, alții pur și simplu vor o pauză mai indelungată, poate vor altceva de la viață.

Dan Tăpălagă: Ei și uite-așa ați ajuns cu deficit de procurori. Ați cerut scăderea vârstei de intrare în DNA pentru a aduce sânge proaspăt în instituție. Am văzut de curând că în Comisia Juridică din Camera Deputaților nu a trecut un amendament prin care această vârstă ar urma să fie, condiția de vechime de 10 ani ar urma să fie eliminată. Nu au fost de acord politicienii, amendamentul a fost respins, cum vă explicați că nu vor asta?
Crin Bologa: Voi face o explicație mai largă. Prin modificările Legilor Justiției, în perioada 2017-2019 s-au produs efecte concertate asupra activității noastre, ca și asupra sistemului judiciar.

În perioada respectivă a crescut atât vechimea necesară pentru a ocupa funcții de conducere – s-a ajuns la funcțiile de top la 15 ani, cât și vechimea pentru a accede într-o postură de procuror de execuție la DNA. De la 6 ani s-a ajuns la 8 ani, apoi, probabil, s-au gândit că nu este suficient și au ajuns la 10 ani.

Eu vreau să vă spun și citez aici, o citez pe o colegă de-a mea, că “Direcția Națională Anticorupție a făcut istorie cu procurori cu vechime peste 6 ani.”

Intrarea în Uniunea Europeană pe condiția de a convinge Uniunea Europeană în 2007 că suntem în stare să luptăm cu fenomenul corupției grave în România a fost făcută cu procurori de peste 6 ani. Păstrarea drumului european al acestei țări, în ceea ce privește lupta anticorupție a fost făcută cu procurori de peste 6 ani.

Dan Tăpălagă: O să vi se spună aici „dar și marile rateuri, marile achitări le-au făcut procurorii de 30 de ani”.
Crin Bologa: Sau cei care au 30 de ani vechime. Putem să luăm exemple și așa, și așa. Pot să vă dau exemple de procurori cu foarte mare experiență care lucrează în celelalte instituții de parchet în prezent. Pot să vă dau exemplu de un dosar care probabil a schimbat istoria, este un dosar soluționat definitiv, inculpatul se află încă în închisoare, care a fost instrumentat de un procuror cu vechimea mai mică de 10 ani.

Dan Tăpălagă: Despre ce dosar este vorba?
Crin Bologa: Dosarul cu fostul șef al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea. A fost instrumentat de un procuror cu vechime sub 10 ani. Iar dacă o să verificați așa-zisele abuzuri, pentru că nu pot să le numesc, nu avem o decizie definitivă, nici nu vreau să vorbesc mult pentru că sunt dosare pe rol, în diferite stadii, și cele disciplinare și astea, puteți verifica, de exemplu, la Ploiești, ce vechime au avut colegii de acolo. În momentul în care au instrumentat cauzele. Deci vechimea în funcție nu atrage o garanție, o vechime mare – o garanție a calității.

Dan Tăpălagă: În dezbaterile politice, argumentul principal a fost că un procuror tânăr nu are experiență, că riscă să greșească, are tendința să iasă în evidență, să apese puțin pe accelerație mai mult decât e cazul, să se facă remarcat etc. Cam astea au fost argumentele.
Crin Bologa: Da, dar aici depinde dacă are șefi cu experiență, pentru că actele sunt verificate de procurorii-șefi, atât la plângerea persoanelor interesate, cât și la sfârșitul dosarului, și atunci există mai multe pârghii. De asemenea, dosarele ajung în instanță. Eu vreau să vă spun că un procuror, nu neapărat de la DNA. Un procuror criminalist, un procuror de la DIICOT, un procuror de la DNA, trebuie să aibă o energie și o rezistență la stres și o rezistență fizică, pentru a instrumenta astfel de dosare, ieșită din comun.

Dacă după o vechime de 6 ani cum a fost înainte, sau 8 ani, cum am cerut noi acum, ești și aproape de teoria învățată în școală și în Institutul Național al Magistraturii, ai și curajul necesar pentru a face dosare importante. Colegii noștri care au în lucru dosare importante – avem cazuri în care două zile, trei zile, trei nopți nu mai dorm. Efectiv anchetează. Ori aici îți trebuie anumită rezistență fizică…

Dan Tăpălagă: Și totuși politicienii nu vor. Ei spun peste 10 ani.
Crin Bologa: Din start, probabil, nimănui nu i-ar conveni de o instituție sau de persoane care ar sta ca un supraveghetor asupra cheltuirii banilor publici. Cred că este o tendință naturală a celor care au în gestiune banul public, instinctiv, să își găsească portițe de apărare.

Dan Tăpălagă: Să facă instituția mai slabă, dacă se poate. Să o slăbească, să zicem.
Crin Bologa: Să facă instituția mai slabă, pentru că avem… toată lumea recunoaște că au fost modificări nocive ale Legilor Justiției. Avem acest lucru statuat în Mecanismul de Cooperare și Verificare. Care ne-au și fixat, ne-au condiționat eliminarea acestor lucruri, de exemplu ne-au condiționat acordarea de bani, de statul de drept, de respectarea statului de drept.

Sigur, mecanismul larg de respectare a statului de drept, dar în ceea ce privește România și Bulgaria, încă mai este valabil Mecanismul de Cooperare și Verificare. Din ce s-a reținut acolo ca modificări nocive nu s-a modificat și nu s-a eliminat, până în prezent, nimic, cu toate că avem proiecte în diferite faze. Iar una dintre modificări, cum ați afirmat, bine-ați adus aminte dumneavoastră, săptămâna trecută a căzut în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, cea cu vechimea.

Dan Tăpălagă: Scăderea vechimii de accedere în DNA.
Crin Bologa: Noi acolo am cerut scăderea vechimii de la 10 la 8 ani. Dar DIICOT-ul a venit cu o propunere de la 10 la 7 ani și Ministerul Justiției și-a însușit-o. Sigur că și noi am fost de acord, pentru că este foarte important să putem aduce oameni. Dacă nu va scădea această vechime, în condițiile în care foarte mulți colegi din țară, prin examen, și-au obținut grad de Parchet General și veniturile aferente acestui grad de Parchet General, ne va fi foarte greu să aducem oameni.

Dan Tăpălagă: Tot aici intră și refuzul Guvernului, Ministerului de Interne, mai precis, de a detașa cei 90 de polițiști judiciari pe care îi tot solicitați de ceva timp?
Crin Bologa: Aici situația a trecut de Ministerul de Interne, deci aici s-a pus în discuție… întărirea… este cuprins și în MCV. Noi am cerut 90 de polițiști judiciari pentru a întări Serviciul nostru Tehnic, având în vedere că nu ne mai putem baza și nu putem cere ajutorul pe interceptări, pe filaje, pe supraveghere tehnică, de la serviciile de informații. Și avem propriul nostru serviciu tehnic.

Dar pentru a face față dosarelor noastre și activității noastre, trebuie întărit acest serviciu tehnic și întărirea DNA cu 90 de polițiști a fost cuprinsă în Strategia Națională Anticorupție 2016-2020. Este cuprinsă acum în programul de guvernare. Este cuprinsă în MCV întărirea capacității DNA de luptă împotriva corupției în ceea ce privește serviciul tehnic. S-a pus în dezbatere, încă de anul trecut, o Hotărâre de Guvern pentru mărirea schemei de personal a Direcției Naționale Anticorupție cu 90 de posturi de polițiști și sunt necesare avize.

Vreau să vă spun că Ministerul de Interne, după ce am avut o discuție la nivelul ministrului și a conducerii celorlalte arme de la dânșii de acolo, am ajuns la un compromis prin care, de comun acord, am hotărât ca cei 90 de polițiști, ca să nu le afectăm și lor activitatea, suferă și ei cu pensionările, polițiști detașați în diferite instituții, să mergem cu o eșalonare de câte 30 de polițiști în fiecare an.

După ce am avut această mică victorie de etapă la Ministerul de Interne și am primit aviz favorabil pe 90 de polițiști, dar câte 30 în fiecare an, am crezut că nu mai avem probleme. Numai că s-a cerut aviz și de la Ministerul Finanțelor. Și avizul a fost negativ.

Dan Tăpălagă: De ce?
Crin Bologa: Pentru lipsa de resurse, cred. Că Ministerul Finanțelor numai pentru asta poate da aviz negativ. În prezent avem discuții, atât la nivelul Ministerului Justiției, pentru că ei sunt inițiatorul Hotărârii de Guvern și eu au pus-o în dezbatere publică, dar și la nivelul Ministerului Finanțelor, cărora le-am explicat, pentru că este un angajament al României în fața instituțiilor europene pentru parcursul european al nostru, este un angajament în programul de guvernare și și în strategia anticorupție.

Și sper să găsim înțelegere astfel încât, la rectificarea bugetară din vara acestui an să primim un aviz pozitiv de la Ministerul Finanțelor.
Dan Tăpălagă: Dar nu cumva o fi tot politic, nu cumva intră tot la categoria “hai să nu întărim chiar așa mult instituția asta?”
Crin Bologa: Acum vă dați seama că eu, dacă e politic, oricum nu o să mă pronunț, dacă e politic sau nu e politic, dar eu sper să avem înțelegere și să obținem toate avizele necesare, astfel încât să obținem mărirea acestei scheme de personal.

Sursa Foto: Inquam Photos / Autor: George Călin

Citește și

VIDEO INTERVIU Crin Bologa, șeful DNA: Serviciul Român de Informații a transmis 16 informări la DNA în 2019, în 2020 toate serviciile au transmis 300 / Care sunt cele patru decizii CCR care i-au scăpat pe mulți inculpați de dosare

EXCLUSIV INTERVIU De ce anchetarea vizitei lui Dragnea în SUA s-a încheiat în doi ani, dar dosarul Teldrum trenează de peste patru ani? Crin Bologa, șeful DNA: Va urma soluția cât de curând / Cred că este o chestiune de luni