De ce FMI spune nu subvențiilor acordate tuturor pentru compensarea creșterii prețului la energie și încurajează reducerea consumului, la pachet cu subvenții doar pentru categoriile vulnerabile

Creșterea prețurilor la energie a amplificat în mod semnificativ inflația în Europa. Ponderea bunurilor și serviciilor energetice în indicii prețurilor de consum (IPC) variază între 5% și 15% în cea mai mare parte a Europe, transmite publicația grecească Sofokleous.in, citată de Rador.

Însă în ciuda acestei contribuții modeste la IPC, din cauza creșterii rapide a prețurilor în acest sector, produsele energetice au reprezentat în mod direct aproximativ jumătate din rata anuală a inflației în mai 2022. Contribuția la inflație pe baza IPC a depășit 3 puncte procentuale în majoritatea țărilor și a fost mai mare cu 5 puncte procentuale în Belgia, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Țările de Jos și România, spun economiștii FMI.

Politică greșită a Europei – FMI cere să se acorde subvenții doar pentru categoriile vulnerabile

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

FMI arată cu degetul politica urmată de guvernele din Europa care încearcă, prin diverse măsuri, să nu permită ca prețurile majorate la energie să fie transferate consumatorilor. Potrivit evaluării FMI, cea mai bună politică ar fi ca guvernele să permită ca majorările de prețuri să acționeze ca un mecanism de restrângere a consumului de energie, oferind în același timp subvenții celor cu venituri mai mici.

Creșterea recentă a prețurilor la nivel internațional la combustibilii fosili va crește costul vieții pentru gospodăriile europene în 2022 cu aproape 7% din consum, în medie, subliniază principalele concluzii ale studiului. Povara suportată de gospodării variază semnificativ între țări și în interiorul lor. Factorii politici au răspuns în cea mai mare parte la acest șoc prin măsuri ample de ținere în frâu a prețurilor, inclusiv prin subvenții, reduceri de taxe și control asupra prețurilor.

Pe viitor, accentul politicii ar trebui să se mute cât mai repede în direcția unei acționări mai libere a semnalelor venite dinspre prețuri și în direcția oferirii unor facilități celor vulnerabili. Creșterea prețurilor la energie va încuraja economisirea de energie și investițiile în surse regenerabile, dar o creștere de mai multe ori a prețurilor la gaze naturale ar putea duce la o revenire mai de durată către cărbune.

Pentru a asigura un progres constant spre îndeplinirea obiectivelor de reducere a emisiilor de carbon, autoritățile ar putea profita de ocazie pentru a majora tarifele pentru carbon atunci când prețurile globale la combustibilii fosili vor scădea în viitor. Ar trebui, de asemenea, consolidate stimulentele netarifare pentru investițiile în eficiența energetică și în sursele regenerabile de energie, așa cum se prevede în planul RePowerEU.

FMI calculează ce resurse ar fi necesare pentru a-i sprijini cu subvenții pe cei mai vulnerabili din punct de vedere economic, adică o cincime din gospodăriile cu cele mai mici venituri. Fondul mai constată că focalizarea sprijinului guvernamental către cei care au cea mai mare nevoie de el ajută la limitarea costurilor bugetare. De exemplu, compensarea integrală a creșterii prețurilor pentru cele 20% dintre gospodăriile cu cele mai mici venituri este estimată a costa, în medie, 0,4% din PIB, existând însă diferențe semnificative între țări.

Pe baza estimărilor impactului bugetar, compensarea integrală a unei cincimi din gospodăriile cu cel mai scăzut consum din Cehia, Estonia, Grecia, Țările de Jos și Regatul Unit ar necesita venituri de peste 0,5% din PIB, în timp ce cifrele corespunzătoare pentru Finlanda, Franța, Ungaria, Irlanda și Suedia reprezintă mai puțin de 0,2% din PIB.

Sursa: Sofokleous.in / Rador/ Traducerea: Carolina Ciulu