De ce fiscul nu-l poate executa ușor pe Klaus Iohannis, așa cum vrea Dragnea. Totul despre scandalul casei din Sibiu

Într-o adresă  transmisă joi șefului ANAF, Ionuț Mișa și publicată în aceeași zi de Lumea Justiției,  Administrația Fiscală din Sibiu informează că imobilul pierdut de soții Iohannis nu poate intra în proprietatea statului din cauză că există un proces de succesiune pe rol deschis la Tribunalul Sibiu de Rodica Baștea, soția lui Nicolae Baștea. În urma recuzării judecătorilor de la Tribunalul Sibiu, se mai arată în adresă, dosarul a fost strămutat la Tribunalul Hunedoara, unde va avea termen în luna octombrie 2018.

(Sursa foto: Turnul Sfatului)

În adresa menționată, fiscul sibian arată următoarele: ”Până în prezent Statul Român nu are încă calitatea de proprietar, notarul îndrituit a dispus suspendarea procedurii succesorale, având în vedere litigiul aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara, depinzând de soluția pronunțată de această instanță, respectiv și de cea pronunțată în calea de atac. Arătăm faptul că în perioada 2001 – 2015, proprietar al imobilului situat în Sibiu, str. N.Bălcescu nr.29,,, au fost Iohannis Georgeta, Iohannis Klaus Werner și Baștea Ioan. După hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Brașov, proprietari redevin defuncții Ghenea Elisei și Ghenea Maria.”

Fiscul sibian mai notează că familia Iohannis a încasat din închirierea imobilului din Sibiu, str. Nicolae Bălcescu, următoarele venituri în perioada 1.02.2001 – 12.11.2015:

• pentru Iohannis Klaus Werner – venit brut 667.030 lei, impozit 81.098 lei
• pentru Iohannis Carmen Georgeta – venit brut 611.826, impozit 73.062 lei

Prin urmare, cât timp statul nu este proprietar, nu-și poate recupera banii. Chiar și după ce devine proprietar, aceste sume nu le poate revendica decât tot în cadrul unui proces. Ministrul de finanțate, Eugen Teodorovici, i-a cerut, vieri, președintelui Iohannis să plătească de bună voie pentru a oferi un exemplu românilor, conștient că fiscul nu dispune de pârghii pentru a acționa imediat așa cum și-ar dori șeful său pe linie de partid, Liviu Dragnea. Este discutabilă și suma în cauză. De ce?

Așa cum am explicat într-un text publicat în martie 2016 pe HotNews.ro, fiscul se poate îndrepta împotriva președintelui cu scopul de a obține despăgubiri, invocând lipsa de folosință a imobilului în toți acești ani. Discutabil dacă Iohannis ar trebui să returneze statului în jur de 320 de mii de euro de mii de euro, adică totalul sumelor încasate din chirie, sau mai putin, având în vedere că statul va trebui să dovedească faptul că ar fi exploatat casa în aceleași condiții de chirie super-avantajoasă. Cert este că Iohannis va trebui să returneze statului o parte din suma încasată în calitate de cumpărător al unui imobil retrocedat “prin fraudarea legii”, după cum a constatat instanța.

O casă cu ghinion

Casa de pe strada Nicolae Bălcescu din Sibiu, nr. 29 (în suprafață de 166 mp), a trecut înainte de 89 în proprietatea statului român, iar în anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriași. În anul 1999, contractele prin care chiriașii au cumpărat casa au fost anulate în instanță, la cererea fiului lui Nicolae Baștea. La data de 12 noiembrie 2015, Curtea de Apel Brașov a respins un recurs declarat de Klaus și Carmen Iohannis și a menținut decizia Tribunalului Brașov din mai 2014, prin care a fost anulat un contract de vânzare-cumpărare a imobilului din Sibiu. Imobilul în cauza a făcut parte din averea soților Măria și Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora, averea a trecut în anii ’70 în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat, fără a avea copii. Astfel, imobilul  a ajuns în proprietatea statului. nepot al soților Ghenea.

Înainte sa moara in 1993, Nicolae Bastea a lasat un testament in favoarea fiului lui, Ioan Bastea, și a Georgetei Lăzurca (soacra lui Klaus Iohannis) și a lui Carmen Iohannis. În baza lui, Ioan Baștea a devenit proprietar, dar testamentul a fost anulat ulterior în instanță.

Foarte pe scurt, așa a ajuns imobilul în proprietatea familiei Iohannis, care a cumparat partea urmașilor lui Nicolae Bastea. Foștii chiriași au deschis procese în instanțe, pentru anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, contestand calitatea de urmas de drept a lui Nicolae Baștea.

La data de 12 noiembrie 2015, Curtea de Apel Brașov a respins un recurs declarat de Klaus și Carmen Iohannis și a menținut decizia Tribunalului Brașov din mai 2014, prin care a fost anulat un contract de vânzare-cumpărare a imobilului din Sibiu. Imobilul în cauză a făcut parte din averea soților Maria și Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora, averea a trecut în anii ’70 în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat, fără a avea copii. Astfel, imobilul  a ajuns în proprietatea statului.

• ”Din considerentele acestei decizii devenite irevocabilă prin respingerea recursului rezultă că instanța a constatat nulitatea certificatului de moștenitor nr. 90/1999 prin care Baștea Ioan, Lăzurcă Georgeta și Johannis Carmen dobândeau drepturi succesorale asupra celor două imobile aparținând defuncților Ghenea Măria și Ghenea Eliseu, pentru faptul că ‘certificatul de moștenitor s-a emis cu încălcarea competenței teritoriale absolute și nu s-a bazat pe o relație de rudenie între ultimii doi defuncți, Ghenea Eliseu (Ghenea Ilisiu) și Bastea Nicolae, fiind încălcate norme legale imperative care reglementează devoluțiunea succesorală”, se arată în decizia Curții de Apel Brașov.

Curtea a mai stabilit că nici contractele de vânzare-cumpărare ulterioare nu sunt valabile și că nu poate reține ”buna credință” a cumpărătorilor, în cazul de față familia Iohannis: ”(…) instanță de apel a reținut că nu poate fi considerat valid actul subsecvent certificatului de moștenitor declarat nul, cu atât mai mult cu cât intimații-pârâți Baștea Ioan și Johannis Carmen Georgeta, părți în contractul de vânzare-cumpărare în calitate de vânzător și cumpărător, au figurat și în calitate de beneficiari ai certificatului de moștenitor, neputându-se reține buna-credință a soților cumpărători”.

• ”Cumpărătorii, cu minime diligențe, au cunoscut sau puteau să cunoască faptul că cel care le transmite cota de ½ din imobil nu își justifică dreptul succesibil al proprietarilor înscriși în Cartea Funciara cu acte de stare civilă cum impunea legea, iar unul din testamentele de care acesta s-a prevalat pentru justificarea intrării imobilului în cauza în masa succesorală a fost infirmat ca urmare a expertizei grafologice prin sentința civilă nr. 276/15.01.1996 pronunțată în dosar civil 2686/1997 în care au fost părți atât vânzătorul din prezentul contract de vânzare-cumpărare, Baștea Ioan, cât și cumpărătoarea Johannis Carmen”, mai arată Curtea de Apel în sentința definitivă pronunțată în 2015.

Pe 16 noiembrie 2015, președintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulțumit de sentința judecătorească prin care a pierdut casa în Sibiu, punctând că împreună cu avocații săi caută cele mai bune căi de a o contesta. Carmen și Klaus Iohannis au depus o contestație în anulare, după ce au pierdut definitiv la Curtea de Apel Brașov un proces privind imobilul din centrul Sibiului.

Curtea de Apel Pitești a respins în februarie 2017 contestația în anulare formulată de familia președintelui Klaus Iohannis în procesul privind casa din Sibiu pierdută în instanță.

HotNews.ro  a scris în februarie 2017 că procesul pierdut de familiile Iohannis și Baștea la Curtea de Apel Pitești nu a pus capăt „luptei” în instanță pentru recuperarea casei pierdute. Pe rolul instanțelor din Sibiu și Alba Iulia mai există cel puțin trei procese care au că obiect anularea unor acte cu privire la imobilul pierdut de familia Iohannis.

Toate aceste acțiuni ar reprezenta tertipuri avocățești prin care statul să fie împiedicat să intabuleze casa pierdută de familia Iohannis, cât timp există litigii pe rol având ca obiect imobilul din strada Nicolae Bălcescu din Sibiu.

La începutul lunii iunie, jurnalistul Răzvan Savaliuc de la Lumea Justiției a depus sesizare penală la DNA împotriva soților Klaus și Carmen Iohannis, „pentru dobândirea frauduloasă a unor imobile în Sibiu, aflate în administrarea Primăriei Sibiu, de pe urma cărora au băgat în buzunare 320.000 euro, bani necuveniţi”.

Pe data de 6 iunie, DNA a anunțat că a declinat cauza la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia: ”Prin ordonanța nr. 250/P/2018 din data de 25.05.2018 a Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție s-a dispus declinarea competenței de soluționarea cu privire la denunțul formulat împotriva lui Radu Gabriel Bucșă, Carmen Georgeta Iohannis și Klaus Werner Iohannis în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia”.

Potrivit experților în drept penal consultați de G4Media.ro, orice sesizare trebuie obligatoriu  înregistrată în registrul penal pentru a putea fi dispusă o soluție. Asta nu înseamnă totuși că s-a deschis un dosar penal, ci doar că denunțul a fost înregistrat în așa-numitul registru R4, conform ordinului 11/2014 al procurorului general. Declinarea sesizării la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia n-are legătură cu locul de unde provine actualul procuror general, Augustin Lazăr, cum sugerează luju.ro, ci cu locul săvârșirii presupuselor fapte reclamate de Savaliuc.

(Sursa foto: Facebook)