G4Media.ro

De ce e România înecată sub gunoaie: Curtea de Conturi a descoperit…

Foto: Captură youtube

De ce e România înecată sub gunoaie: Curtea de Conturi a descoperit că guvernul a refuzat pur și simplu banii de la UE / România riscă acum sancțiuni

Un audit al Curții de Conturi la gropile de gunoi din marile orașe arată că România riscă noi proceduri de sancționare (infringement) din partea Comisiei Europene pentru că guvernul (prin Administrația Fondului pentru Mediu) nu a atras fondurile europene, potrivit raportului făcut public. Rezultatul neatragerii banilor europeni? Gropile de gunoi sunt neconforme, deșeurile sunt colectate la grămadă, nu sunt sortate deșeurile reciclabile iar deșeurile municipale nu sunt tratate.

Raportul indică astfel cauzele unor fenomene ce pot fi observate cu ochiul liber în aproape toată țara: câmpurile, drumurile și localitățile sunt înecate în deșeuri de plastic, reciclarea e aproape imposibilă.

Auditul Curții de Conturi a avut loc în perioada ianuarie 2022 – mai 2022 la Ministerul Mediului, Administrația Națională pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu, Administrația Fondului pentru Mediu și șapte județe (Argeș, Bihor, Brașov, Constanța, Iași, Neamț și Municipiul București).

Potrivit raportului Curții de Conturi, autoritățile administrației centrale și locale au acționat insuficient și au monitorizat deficitar activitatea de management al deșeurilor, astfel că România riscă noi sancțiuni din partea Uniunii Europene.

Curtea arată cum și-a bătut joc guvernul de banii UE, preferând să aloce fonduri din bugetul de stat în locul fondurilor europene nerambursabile: ”Uniunea Europeană a finanțat, prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, activități de închidere a depozitelor neconforme, însă Administrația Fondului pentru Mediu nu a accesat programul de finanțare respectiv și, astfel, s-a ajuns la situația în care acestea au fost închise prin utilizarea resurselor financiare din bugetul statului”.

Instituția mai arată că administratorii depozitelor de deșeuri au obligația de constituire a fondului pentru închidere și urmărire postînchidere, însă legislația nu stabilește un cuantum valoric al acestuia, ci tot administratorul, prin proiectul de închidere. În cazul nerespectării acestei obligații, sancțiunile sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere, astfel că pot deveni convenabile.

Rezultatele misiunii de audit: sistemele integrate de management al deșeurilor sunt funcționale în mai puțin de o treime (29%) din unitățile administrativ-teritoriale evaluate (județele Argeș, Bihor), majoritatea (71%) neavând încă un sistem integrat de management al deșeurilor (Brașov, Municipiul București, Constanța, Iași, Neamț).

Mai mult, arată Curtea de Conturi, structurile de tratare și sortare a deșeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantități semnificative de deșeuri care nu au fost supuse operațiunilor prealabile impuse de lege. În consecință, țintele prevăzute în planul de gestionare a deșeurilor nu au fost atinse, în principal pentru că nu s-a implementat colectarea separată. Colectarea din poartă în poartă nu este încă implementată integral, iar în orașe, în zonele de blocuri, se colectează preponderent în amestec. De asemenea, sortarea deșeurilor este insuficientă, iar tratarea mecano-biologică nu se realizează.

În ceea ce privește modul de reglementare a aplicării unor instrumente de mediu la nivel național, s-a constatat că autoritatea publică centrală în domeniul protecției mediului nu a adoptat cadrul legal de colectare a resurselor financiare necesare plății cotei de apel pe care statul român o datorează UE pentru deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate. Astfel, deși Uniunea Europeană a instituit statelor membre obligația de gestionare a întregii cantități de plastic pusă în piață, România și-a asumat obiectivul de reciclare minim stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5% din cantitatea de deșeuri din plastic pusă pe piață. Statul român a impus operatorilor economici obligația de a recicla doar acest cuantum, iar reciclarea diferenței de 77,5% din cantitatea de deșeuri de plastic nu revine nimănui. Întrucât Uniunea Europeană impune statelor membre plata unei contribuții de 0,8 euro/kg de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate, consecința este că statul român este obligat la plata anuală a acestei cote de apel.

Comunicatul Curții de Conturi menționează faptul că instituția a făcut doar ”recomandări de remediere”, fără a menționa însă sancțiuni.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

11 comentarii

  1. Ce e atât de greu de înțeles?
    Fondurile europene nu sunt bune! Nu poți fura mai mult de 10% din ele, trebuie să demonstrezi că le-ai folosit în scopul pentru care au fost alocate, să dai cu semnătura pe hârtii pe care nu le poți face pierdute, și dacă ai băgat mâna mai adânc în ele ca să îți iei și tu un Audi mai răsărit, să nu fii luat de amărăștean, te trezești că vine EPPO să bea o cafea pe la tine…
    Cui îi trebuie bani de la ăștia?!?

  2. Cine trebuie sa faca asta are casa frumoasa departe de gunoi. Le lasam cadou in preajma casei pungile de gunoi constant si vor demara de indata actiunile de colectare si selectare.

  3. Românii sunt o nație ticăloasă, care dacă nu poate fura niște bani, atunci nu îi vrea. Mi-e scârbă de români.

  4. 4 instituții pe mediu! Domeniul cu cele mai multe instituții și tot degeaba!
    De pe vremea Locardiei Gavrilescu, fostă ministru la Mediu, nu se face nimic și stam cu sabia lui Damocles la gât!
    4 instituții inutile și cred că și foarte corupte!

  5. Regulile de la UE nu sunt bune, astia verifca sa nu-i furi sau minti.
    Prin 2012 aveam o cunostinta care lucra exact pe zona asta si imi spunea ca declarase inchisa o groapa de gunoi si au venit aia in control, au luat primul ambalaj pe care l-au gasit si s-au uitat pe data fabricatiei. Ghinion era dupa data declararii inchiderii gropii. S-au pierdut banii si s-a lasat cu DNA.

  6. dupa 33 de ani de gunoaie la propriu si figurat PSDNLUDMR …

    astia nu sunt in stare nici sa acceseze niste bani … apoi o arunca pe aia cu abuzul in serviciu … in loc sa faca LEGI / normative CORECTE .. care sa nu lase loc la interpretari …

    dar ce ar fi un primar PSDNLUDMR daca nu ar putea sa FURE un pic

  7. Si uite asa in timp analfabetii functionali au devenit FUNCTIONARI ANALFABETI
    interesul lor este sa bage bani la buzunar nu sa-si faca datoria pe care functia o impune (de fapt nici nu prea pot sa faca fata postului pe care au fost numiti prin mita,pile,relatii ……neavand calitatile necesare)

  8. Sa ii multumim lui tanczos barna!

  9. Cei care au făcut mizeria asta presupun că au și nume. De ce să ne ferim, să le dăm numele și să-i cunoaștem cu toții? Este nepăsare, prostie sau amândouă. Specimene de astea nu mai au ce să caute în politică., nu ne mai putem permite să pierdem timpul cu ei și mai mult, să-i mai și votăm. Așadar, nume, vă rugăm.!!

  10. Pentru politicienii de la putere GRIJA pentru banu public este doar un slogan,fiindca in realitate se vede cum îl risipesc si cum il prapadesc,pana la urmă.Programul Anghel Saligny,de ex.,o sa produca o multime de „capodopere”d-astea,pe care le vom gasi în cifrele,mereu crescande,ale datoriei publice,mereu dosită de risipitori.Macar la dobanzile impovaratoare(parcă anul acesta se vor plati aproape zece miliarde de euro)de s-ar gandi si tot ar fi ceva,dar nu le pasă.