De ce dormim mai rău în medii noi: un studiu pe șoareci ne dă câteva indicii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Te cazezi la un hotel și te foiești toată noaptea, dar în noaptea următoare dormi mult mai bine. Oamenii de știință de la Universitatea din Nagoya au vrut să înțeleagă de ce se întâmplă acest lucru, relatează MedicalXpress.

Lucrând cu șoareci, ei au identificat un grup de neuroni care devin activi atunci când un animal intră într-un mediu nou. Acești neuroni eliberează o moleculă numită neurotensină, care menține starea de veghe. Efectul îi protejează de potențiale pericole din împrejurimi necunoscute. Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.

Această descoperire ar putea explica „efectul primei nopți” observat la oameni. În prima noapte într-un loc nou, creierul rămâne mai vigilent, aproape ca și cum ar acționa ca un paznic de noapte. Ține „un ochi deschis” până când confirmă că mediul este sigur. Acest răspuns a evoluat pentru a spori șansele de supraviețuire. Deși această perturbare a somnului este recunoscută de decenii, mecanismul cerebral din spatele ei rămăsese însă neclar.

„Amigdala extinsă este o regiune a creierului care procesează emoțiile și stresul la mamifere. În interiorul acestei regiuni, neuroni specifici numiți neuroni IPACL CRF produc neurotensină și se activează atunci când percep un mediu nou”, a declarat Daisuke Ono, autor principal și lector la Institutul de Cercetare în Medicină a Mediului al Universității din Nagoya. „Neurotensina afectează apoi substanța neagră, o zonă a creierului care controlează mișcarea și starea de alertă.”

Cercetătorii au studiat șoareci plasați în cuști noi și le-au înregistrat activitatea cerebrală. Neuronii IPACL CRF au devenit extrem de activi în mediile noi. Atunci când acești neuroni au fost suprimați artificial, șoarecii adormeau rapid, chiar și în medii necunoscute. Când erau activați, șoarecii rămâneau treji mai mult timp. Echipa a demonstrat că neuronii IPACL CRF folosesc neurotensina pentru a comunica cu substanța neagră.

Pentru că amigdala extinsă și substanța neagră există la toate mamiferele, cercetătorii cred că circuite similare funcționează probabil și la oameni. Descoperirile ar putea duce la noi tratamente pentru insomnie și tulburări de anxietate. Mulți oameni cu PTSD sau stres cronic experimentează o stare excesivă de alertă pe timpul nopții. Medicamentele care vizează această cale a neurotensinei i-ar putea ajuta să doarmă.