De ce curățenia de primăvară are efecte reale asupra sănătății mintale, potrivit psihologilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Există un moment specific în fiecare primăvară când cineva deschide un dulap, scoate o cutie de carton și rămâne nemișcat. Nu pentru că nu știe unde să pună lucrurile. Ci pentru că în cutie e o jachetă pe care n-a mai purtat-o de șase ani, un bilet de avion dintr-o vacanță cu cineva cu care nu mai vorbește și o cană cu un mesaj care cândva făcea sens. Curățenia de primăvară tocmai a încetat să mai fie curățenie.

Creierul nu face diferența dintre oameni și obiecte

Cercetările în neuroștiință arată că, atunci când oamenii formează atașament față de obiecte, se activează aceleași zone cerebrale ca în cazul relațiilor interpersonale. Cu alte cuvinte, din punct de vedere neurologic, despărțitul de o bluză veche poate declanșa același tip de reacție emoțională ca o pierdere umană, mai mică, dar din același tipar.

De aceea, atașamentul față de obiecte e o extensie naturală a proceselor emoționale și cognitive umane. Deși poate îmbogăți viața oferind confort și un simț al identității, poate contribui și la dezordine și la distres emoțional.

Psihologul Russell Belk a descris încă din 1988 conceptul de „extended self”, ideea că oamenii își incorporează posesiunile în propria identitate. Un obiect nu e doar un obiect. E o dovadă că ceva s-a întâmplat, că o persoană a existat, că o versiune a ta a trăit.

Primăvara ca pretext perfect

Nu e întâmplător că impulsul de a face ordine vine odată cu primele zile calde. Specialiștii de la Cleveland Clinic explică că ieșim dintr-o stare de „hibernare”, iar când reducem dezordinea din spațiile în care trăim, totul poate căpăta sentimentul unui nou început.

Și beneficiile nu sunt doar de ordin estetic. Un studiu publicat în Personality and Social Psychology Bulletin arată că persoanele cu locuințe mai ordonate se simt mai puțin anxioase și mai puțin stresate, pentru că ordinea fizică oferă un sentiment de control atunci când restul vieții pare complicat.

Mai mult, studii longitudinale care au urmărit participanți la șase luni după o sesiune de de-cluttering au arătat îmbunătățiri psihologice susținute la 53% dintre aceștia, iar mediile ordonate au corelat cu o creștere de 39% a satisfacției generale față de viață.

Obiectele păstrate din vinovăție

Unul dintre cele mai frecvente blocaje în de-cluttering nu e atașamentul față de obiect în sine, ci vinovăția de a renunța la el. Cadoul pe care cineva l-a ales cu grijă. Cartea neterminată care ar trebui citită. Haina scumpă cumpărată impulsiv și purtată o singură dată.

Persoanele cu un atașament de tip „sigur” față de obiecte, similar atașamentului securizant din relații, pot să-și regleze nevoile emoționale fără să se bazeze pe lucruri materiale și pot renunța mai ușor la obiectele pe care nu le mai folosesc. Cei care întâmpină dificultăți mai mari, spun psihologii, nu au nevoie de mai multă disciplină, ci de mai multă blândețe față de ei înșiși.

Fiecare obiect ținut din vinovăție ocupă spațiu fizic și emoțional în același timp. Nu e stocat doar pe raft. E stocat și în gânduri.

Ce rămâne după ce dai drumul

Curățenia de primăvară bine făcută nu lasă un dulap gol. Lasă o senzație de claritate, uneori greu de explicat, dar ușor de recunoscut. Renunțarea la obiecte inutile duce adesea la o eliberare emoțională, îmbunătățind claritatea mentală și reducând sentimentele de singurătate sau de blocare.

Nu e vorba de minimalism ca tendință Instagram. E vorba de o practică mult mai veche și mai instinctivă: oamenii au simțit mereu nevoia să facă loc, fizic și interior, pentru ce urmează.

Cutia aceea deschisă în fața dulapului nu e o problemă de logistică. E o invitație. Nu la o curățenie, ci la o conversație cu tine însuți despre ce mai vrei să cari cu tine și ce poți, în sfârșit, să lași în urmă.

Surse: Cleveland Clinic, Personality and Social Psychology Bulletin, Journal of Consumer Research (Russell Belk, 1988), Psychology Today, Blueprint.ai