De ce a respins Curtea de Apel București acțiunea avocatei AUR Silvia Uscov de suspendare a Comitetului Bolojan pentru legile Justiției

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Judecătorul Cătălin Daniel Ion, de la secția de contencios a Curții de Apel București, a motivat sentința prin care a respins cererea avocatei AUR Silvia Uscov, de suspendare a activității Comitetului format de premierul Bolojan pentru analizarea și modificarea legilor Justiției adoptate în 2022.

Analizând cererea formulată de reclamantă și argumentele înaintate de către Guvern, judecătorul a constatat că Silvia Uscov nu avea „calitate procesuală activă”, pentru că nu a dovedit nicicum că funcționarea respectivului Comitet îi afectează vreun drept personal și subiectiv.

Legea contenciosului administrativ prevede imerativ că persoanele fizice și juridice de drept privat nu pot ataca un act administrativ în contencios decât dacă justifică un interes subectiv, personal, care le este afectat de către respectivul act. Or silvia Uscov, deși avocată, a invocat interse publice și generale pe care ar fi vrut să le protejeze, acțiune care este permisă numai unor instituții publice (Parchet, Avovatul Poporului etc.).

„Curtea constată că reclamanta nu susţine încălcarea în concret a unui drept sau a unui interes legitim privat, acţiunea sa fiind formulată pentru apărarea unui interes public, astfel cum rezultă din susţinerile reclamantei, respectiv asigurarea respectării normelor constituţionale în procesul de elaborare, evaluare şi revizuire a legislaţiei în domeniul justiţiei, independenţa justiţiei, cariera magistraţilor, calitatea actului de justiţie, organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat.

Curtea mai reţine că susţinerile reclamantei privind justificarea interesului legitim sunt generale şi privesc doar aspecte ipotetice, aceasta indicând că dacă Comitetul va propune modificări legislative, toate aceste modificări vor afecta direct mediul în care îşi exercită profesia şi vor influenţa, în bine sau în rău, şansele de succes ale cauzelor pe care le apără în faţa instanţelor.

În acest sens, în absenţa invocării în concret a unui drept sau a unui interes legitim privat,  încălcat prin decizia criticată, Curtea constată că excepţia lipsei calităţii procesuale active este întemeiată.

Curtea va admite excepţia lipsei calităţii procesuale active şi va respinge cererea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă”.

Soluția nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte.