De ce a primit un procuror daune de 14.000 de euro pentru că statul nu i-a asigurat condiții decente de muncă: „Procurorul trebuie să inspire autoritate și nu să fie subestimat datorită condițiilor inumane în care lucrează”

Un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 4 s-a plâns în instanță că angajatorul nu îi pune la dispoziție un birou conform cu prevederile în vigoare și a câștigat procesul în urmă cu o lună. Procurorul a depus la dosar două rapoarte, unul din 2015, celălalt din 2018, ale unor evaluatori din cadrul din cadrul unor societăți specializate în consultanță în domeniul securității și sănătății în muncă, situații de urgență, protecție civilă.

Potrivit evaluării făcute în 2018, „suprafața biroului este de aproximativ 20 mp, iar numărul de procurori care își desfășoară activitatea în această cameră este de 12 (procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 4 și din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1). La acest număr se adaugă vizitatori sau cei chemați la audieri care pot fi, în medie 4-5 persoane.”

În același document se arată că „Mobilierul este învechit, neergonomic și necorespunzător pentru munca prestată și pentru necesitățile de lucru, respectiv birourile sunt mici, neputând satisface cerințele de depozitare a documentelor și a echipamentelor de lucru curente, scaunele sunt neergonomice, nepotrivite pentru lucrul la calculator. Sunt necesare scaune cu reglaj pe verticală, cu sprijin pe antebrațe și cu posibilitatea de rotire. Există un singur corp cu rafturi pentru depozitarea documentelor, dar este insuficient pentru necesitățile avute. Pentru suprafața camerei, există multă aparatură electronică: monitoare, calculatoare, imprimante care generează atât câmpuri electromagnetice cât și o viciere a aerului. De asemenea, cablurile electrice de alimentare și prizele lor se află înșirate pe podea, iar oamenii calcă pe ele și/sau picioarele scaunelor sunt așezate pe ele, existând riscul deteriorării lor și producerea de scurtcircuite electrice, electrocutări sau incendii.”

Au fost depistate probleme și cu hârtia existentă în birou, în cantitate prea mare, fapt ce ar duce la creșterea cantității de particule de praf în aer. „În plus, aceste documente pot conține bacterii și alte microorganisme care pot afecta sănătatea personalului din încăpere.”

„Procurorii, din lipsa dulapurilor, pun dosarele direct pe podea, existând riscul de a se umple de praf, de a se distruge documentele și în momentul manipulării lor, când se apleacă să ridice dosarele, poziția fiind forțată, există riscul de a se produce afecțiuni musculo – scheletale, în special în zona lombară. Lumina este naturală și artificială, dar lumina naturală este suficientă doar pentru cei care lucrează în imediata apropiere a ferestrei. Aparatul de aer condiționat este funcțional și suficient pentru volumul camerei, însă filtrele de aer nu au mai fost schimbate de câțiva ani”, se mai arată în raport.

Astfel, unul dintre argumentele pentru care judecătorul a dat decizia de despăgubire a procurorului a fost acela că procurorul este suspus unui pericol fizic.

„În documentele întocmite de cei doi evaluatori de riscuri profesionale a rezultat că reclamantul este în permanență supus unui disconfort psihic, stres, dar și unui pericol fizic prin înșirarea cablurilor pe podea existând riscul producerii de scurtcircuite electrice, electrocutări sau incendii, dar și risc biologic, prin infectarea cu microorganisme datorită depozitării dosarelor direct de podea și neschimbării filtrelor de aer condiționat”, mai notează judecătorul în motivarea publicată de Forumul Judecătorilor din România.

„Tribunalul apreciază că desfășurarea activității de către un magistrat în astfel de condiții aduce atingere demnității umane și profesionale, prin aceea că în activitatea sa un procuror audiază învinuiți și martori, iar procurorul trebuie să inspire autoritatea și puterea cu care a fost investit în funcție și în nici un caz să fie subestimat datorită condițiilor inumane în care lucrează. (…) Subminarea puterii funcției sale ar putea avea repercusiuni și asupra actului de cercetare pe care îl întreprinde procurorul, iar per ansamblu poate fi afectat întreg actul de justiție, cu consecința pierderii încrederii cetățeanului în statul de drept”, explică judecătorul de la Tribunalul București.

Context. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție și Parchetul de pe lângă Tribunalul București trebuie să-i platească unui procuror daune morale în valoare de 14.400 de euro pentru încălcarea dispozițiilor legale privitoare la condițiile de muncă ce trebuie asigurate personalului angajat.

În plus, cele două parchete trebuie să-i platească procurorului suma de 400 de euro/luna, începând cu data de 15 ianuarie 2019 și până când îi asigură condițiile de muncă.

Decizia, în premieră în justiția românească, a fost dată în urmă cu o lună de Tribunalul Bucuresti și poate fi contestată cu apel.