De ce a decis Curtea Supremă că parlamentul scoțian nu are puterea de a organiza un al doilea referendum pentru independență

Curtea Supremă a decis, miercuri, că parlamentul scoțian nu are puterea de a organiza un al doilea referendum de independență, transmite The Guardian. 

Revenind la întrebarea propriu-zisă, de ce a decis Curtea acest lucru, răspunsul depinde de faptul dacă dispoziția din proiectul de lege propus care prevede un referendum privind independența Scoției s-ar referi la chestiuni care au fost rezervate Parlamentului Regatului Unit. Legea privind Scoția impune ca această întrebare să fie determinată prin raportare la scopul dispoziției, având în vedere (printre altele) efectul acesteia în toate circumstanțele.

Deciziile anterioare ale acestei instanțe stabilesc că o dispoziție va avea legătură cu o chestiune rezervată dacă are mai mult decât o legătură vagă sau indirectă cu aceasta. Scopul și efectul dispoziției pot fi derivate din luarea în considerare atât a scopului celor care au introdus legislația, cât și a efectului obiectiv al acesteia. Efectul său nu se limitează la consecințele sale juridice, ci poate include consecințele sale practice.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

Argumentul prezentat instanței de către Lordul Avocat potrivit căruia proiectul de lege propus nu se referă la chestiuni rezervate este, în esență, că, deoarece rezultatul referendumului nu ar duce automat sau direct la sfârșitul Uniunii, rezultă că legislația nu se referă la Uniune; și deoarece rezultatul referendumului nu ar duce automat sau direct la sfârșitul suveranității parlamentului Regatului Unit în ceea ce privește Scoția, prin urmare, proiectul de lege propus nu se referă la parlamentul Regatului Unit.

Cu toate acestea, după cum s-a explicat deja, efectele legislației, în scopul de a decide dacă aceasta se referă la o chestiune rezervată, nu se limitează la efectele sale juridice, ci includ și efectele sale practice. Un referendum desfășurat în mod legal ar avea consecințe politice importante în ceea ce privește Uniunea și Parlamentul Regatului Unit. Rezultatul său ar avea autoritatea, într-o constituție și o cultură politică bazate pe democrație, a unei exprimări democratice a opiniei electoratului scoțian. Acesta ar consolida sau ar slăbi legitimitatea democratică a Uniunii și a suveranității Parlamentului Regatului Unit asupra Scoției, în funcție de punctul de vedere care ar prevala, și ar sprijini sau ar submina acreditările democratice ale mișcării pentru independență.

Prin urmare, este clar că proiectul de lege propus are mai mult decât o legătură vagă sau consecventă cu chestiunile rezervate ale Uniunii dintre Scoția și Anglia și cu suveranitatea Parlamentului Regatului Unit.

Context

Primul ministru Nicola Sturgeon dorește ca referendumul să aibă loc la 19 octombrie anul viitor, scrie BBC. Însă, până în prezent, guvernul britanic a refuzat să își dea acordul oficial pentru desfășurarea votului.

Instanței i s-a cerut să clarifice dacă parlamentul scoțian poate legifera pentru un referendum fără acest consimțământ.

Decizia va fi pronunțată miercuri, la ora 09:45, iar rezultatul ar putea avea implicații uriașe pentru viitorul Regatului Unit.

În mai multe orașe scoțiene vor avea loc mitinguri pro-independență după anunțarea hotărârii, iar Sturgeon este așteptată, de asemenea, să dea un răspuns la această decizie.

Primul ministru a declarat anterior că dorește să ajungă la un acord cu guvernul britanic similar celui care a fost încheiat înaintea referendumului din 2014, când alegătorii scoțieni au susținut rămânerea în Regatul Unit cu 55% la 45%,

Ea a declarat că acest lucru ar asigura că rezultatul este considerat legitim și este recunoscut de comunitatea internațională și a acuzat Westminster că nu respectă democrația prin faptul că se opune referendumului.

Dar o serie de prim-miniștri – inclusiv Rishi Sunak – au susținut că țara ar trebui să se concentreze mai degrabă pe rezolvarea unor probleme precum criza costului vieții și războiul din Ucraina decât pe independență și că rezultatul referendumului din 2014 ar trebui respectat.

Au existat, de asemenea, sugestii că partea pro-UK ar putea boicota referendumul chiar dacă instanța se pronunță în favoarea guvernului scoțian.