Curtea de Justiție a UE dezbate cazul unui român care este și cetățean britanic, recunoscut ca bărbat în Marea Britanie după schimbarea de gen și care acuză refuzul autorităților române de a-i modifica actele de stare civilă

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a discutat, marți, cazul lui Arian, un român care este și cetățean britanic, recunoscut ca bărbat în Marea Britanie după schimbarea de gen, și care acuză refuzul autorităților române de a-i modifica actele de stare civilă. Comisia Europeană, Germania, Olanda, Grecia și Polonia au intervenit în favoarea lui, anunță Asociația Accept într-un comunicat remis presei.

„Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a discutat marţi, la Marea Cameră, cazul fără precedent al lui Arian Mirzarafie-Ahi, bărbatul transgender cu dublă cetățenie română și britanică, pe care autoritățile din țara noastră îl obligă să trăiască cu două seturi de acte și două identități diferite. Arian acuză instituțiile statului pentru refuzul lor de a-i transcrie documentele emise de Marea Britanie, înainte de Brexit, în urma parcurgerii tuturor procedurilor legale de recunoaștere a identității sale de gen masculine. Este prima dată în istorie când CJUE analizează un astfel de caz în fața Marii Camere, întrunită doar în cauze deosebit de importante. Asociația Accept este alături de Arian.

După ce a parcurs întreg procesul legal de recunoaștere legală a identității sale de gen masculine în Marea Britanie, proces derulat între anii 2016 și 2020, Arian a cerut instituțiilor din România transcrierea modificărilor de stare civilă în privința sexului și prenumelui. S-a lovit de refuzul autorităților, care i-au cerut să meargă într-un proces de stare civilă în fața unei instanțe de judecată din România, care ar re-evalua cererea sa de modificare a sexului și prenumelui, și care poate decide în mod diferit față de hotărârea autorităților din UK. România nu are o procedură de recunoaștere juridică a genului conformă cu standardele de drepturile omului în Europa, fapt declarat chiar de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)”, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, poziția lui Arian a fost susținută în fața judecătorilor Marii Camere nu doar de reprezentanții Comisiei Europene, ci și de Germania, Olanda și de Polonia, stat care și-a modificat poziția exprimată inițial, asumându-și azi o poziție aliniată valorilor europene, în favoarea dreptului la liberă circulație.

“Chiar și în Polonia conservatoare procedurile de recunoaștere a genului sunt simplificate și se desfășoară pe cale administrativă”, au subliniat reprezentanții Poloniei, criticând procedura costisitoare și îndelungată care în România se desfășoară în instanța de judecată, susține Accept.

„Cauza are de-a face cu esența drepturilor cetățenilor europeni – unitatea în diversitate și garantarea unei comunități sigure în care fiecare cetățean se poate deplasa și își poate exercita nestingherit toate drepturile. România trebuie să-i garanteze dreptul la liberă circulație într-o manieră în care atât drepturile fundamentale, cât și demnitatea umană sunt protejate’’, au adăugat reprezentanții Olandei, potrivit aceleiași surse.

Atât Germania, cât și Comisia Europeană au susținut că nu este suficientă emiterea unui simplu pașaport românesc pentru Arian, ci că este necesară transcrierea modificărilor privind prenumele și sexul în registrele de stare civilă românești. În practică, asta înseamnă emiterea unui nou certificat de naștere, pe baza căruia se vor emite un nou act de identitate și un nou document de călătorie, se arată în comunicat.

În fața Curții, Arian acuză tratamentul discriminatoriu la care este supus. Orice alt cetățean român își poate transcrie în țară documentele de stare civilă eliberate de un alt stat membru al Uniunii Europene, în virtutea principiului cooperării loiale și al recunoașterii mutuale între Statele Membre, în timp ce o persoană transgender trebuie să se supună unui nou set de cerințe legale, împovărătoare și costisitoare. Atitudinea autorităților române îi afectează negativ bărbatului bunăstarea, libertatea de mișcare și posibilitățile de a-și exercita drepturile de cetățean european. În contextul în care pașaportul lui românesc nu reflectă identitatea sa de gen reală, Arian nu își poate vizita familia în România fără să se supună unor interacțiuni umilitoare, care-i încalcă demnitatea și îi îngrădesc dreptul la viață privată.

,,Când mă întorc acasă în România, vreau să fiu tratat cu demnitate și respect, în loc să fiu umilit. Aș vrea să pot fi eu însumi, Arian, pe orice aeroport și în fiecare țară, în special în țara mea natală.’’, a declarat Arian în fața completului de 15 judecători.

Cazul audiat la Marea Cameră a Curții Europene de Justiție, primul care pune în discuție recunoașterea reciprocă a procedurilor de recunoaștere juridică a genului pentru persoanele transgender din state membre UE, este cu atât mai important cu cât poate seta un precedent favorabil și altor persoane transgender. În Europa există zeci de mii de persoane aflate în situații similare, ale căror drepturi și libertăți sunt puse sub semnul întrebării de refuzul unor state membre de a echivala actele de identitate emise deja de alte state membre. De asemenea, o eventuală decizie favorabilă va da Curții ocazia de a confirma faptul că drepturile obținute legal într-un stat membru trebuie să rămână valabile pe tot teritoriul UE. Importanța deciziei la nivel european se reflectă și în decizia Curții de a judeca această cauză la Marea Cameră, acolo unde doar 10% dintre cazurile înaintate la CJUE ajung să fie discutate, se mai arată în comunicat.

Istoricul cazului

Arian s-a născut în România, dar în 2008 s-a mutat împreună cu părinții săi în Marea Britanie, unde și-a obținut cetățenia britanică. Procesul său de recunoaștere legală a identității de gen a început în 2016, și s-a încheiat cu succes în 2020, când Marea Britanie era încă tratată ca stat membru UE.

În 2021, Arian a solicitat echivalarea documentelor de identitate britanice în România, dar s-a lovit de refuzul autorităților române de a respecta principiul cooperării loiale și al recunoașterii mutuale între Statele Membre. I-a fost solicitată începerea unei noi proceduri juridice în România, în ciuda faptului că trecuse deja printr-un proces îndelungat și costisitor și primise o soluție favorabilă în Marea Britanie. În urma refuzului primit din partea autorităților, Arian a depus o acțiune în fața instanței din România împotriva Direcției Evidența Persoanelor Cluj, serviciul Stare civilă, împotriva Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (D.E.P.A.B.D.) și împotriva Municipiului Cluj, reprezentat de Primarul Emil Boc.

În soluționarea acestui caz fără precedent este necesară interpretarea legislației UE, în special a legilor care vizează libera circulație a cetățenilor europeni, drept care judecătorul român a decis să sesizeze cauza Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru o hotărâre preliminară. După audierea părților, atât în scris, cât și verbal, Curtea de Justiție va pronunța o hotărâre care va fi obligatorie pentru instanțele române și pe întreg teritoriul UE, se mai arată în comunicat.

Schimbarea actelor de identitate în România pentru persoanele transgender

Un studiu realizat de Ipsos în vara anului 2023 estimează că persoanele transgender reprezintă un procent de 3% din populația adultă a României. Aproximativ 100 de persoane au reușit să își modifice actele de identitate în instanță până în prezent. Numărul redus al persoanelor care parcurg cu succes toți pașii legali pentru schimbarea prenumelui și sexului în actele de stare civilă este influențat de lipsa de accesibilitate a acestei proceduri. Întreg procesul este unul costisitor și umilitor pentru persoanele transgender, care în majoritatea covârșitoare a cazurilor ajung să trăiască cu un set de acte care nu le reprezintă identitatea.

Hotărârea CEDO pronunțată în 2021 în cazul X și Y împotriva României a concluzionat deja că persoanele transgender din România nu au la dispoziție o procedură clară și eficientă pentru modificarea genului în actele de naștere, ceea ce constituie o violare a articolului 8 din Convenția europeană a drepturilor omului. De asemenea, CEDO a constatat că obligarea persoanelor transgender din România la realizarea unor intervenții chirurgicale ca pas obligatoriu înainte de modificarea indicatorilor de gen din actele de stare civilă (prenumele, sexul și prima cifră a codului numeric personal) încalcă viața privată și autonomia personală.

În ciuda obligației de a adopta o procedură clară și accesibilă, România continuă să-i supună pe cetățenii care solicită recunoașterea juridică a genului în actele de stare civilă unui proces umilitor, care durează mult, îi supune arbitrariului și le încalcă viața privată, implicând documente medicale, martori sau expertize medico-legale, subliniază Accept.

Citește și Prima operație de ”afirmare a identității” într-o clinică din Iași/ Cât de greu se obține schimbarea legală a identității de gen în România / Avocat: Nu există o procedură reglementată. Decizia aparține judecătorului / România, condamnată la CEDO