G4Media.ro

Curtea de Apel Târgu Mureș dă vina pe DIICOT pentru achitarea inculpaților…

Curtea de Apel Târgu Mureș dă vina pe DIICOT pentru achitarea inculpaților din celebrul caz Țăndărei: rechizitoriul a fost întocmit deficitar, faptele descrise mai mult decât sumar, nu a fost indicată nici măcar o victimă

Curtea de Apel Târgu Mureș, care a decis achitarea celor 25 de inculpați din celebrul caz Țăndărei, acuzaţi că au constituit o reţea care trimitea copii la cerşit în Marea Britanie, susține că eșecul în acest dosar a fost cauzat de DIICOT. Curtea de Apel amintește că rechizitoriul a fost returnat de mai multe ori procurorilor și subliniază că acesta a fost întocmit deficitar, faptele au fost descrise mai mult decât sumar și că nu a fost indicată nici măcar o victimă în acest caz.

Într-o informare de presă, Curtea de Apel Târgu Mureș o acuză pe șefa DIICOT, Giorgiana Hosu, de „denaturarea adevărului”, deoarece a susținut, la interviul în fața CSM pentru numirea în funcție, că inculpații au fost achitați pentru că, până la pronunțarea sentinței, faptele au fost prescrise.

Curtea de Apel Târgu Mureș prezintă parcursul dosarului de când acesta fost trimis prima dată instanței, în 2010, fiind înregistrat la Tribunalul Harghita. Astfel, rechizitoriul a fost returnat de mai multe ori procurorilor, pentru refacerea urmăririi penale.

În 2019, inculpații au fost achitați de Tribunalul Harghita și apoi de Curtea de Apel Târgu Mureș.

„S-a dispus achitarea inculpaţilor trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat, trafic de minori şi spălare de bani, din motivarea Deciziei penale nr. 599/23.12.2019, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureș, rezultând că faptele reţinute de parchet nu există”, se arată în comunicat. Curtea de Apel subliniază că pentru aceste infracţiuni nu s-a reţinut intervenirea prescripţiei, prin hotărârea definitivă. Prescripția a intervenit doar cu privire la infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, reţinută în sarcina a doi dintre inculpaţi.

Curtea de Apel Târgu Mureș prezintă și extrase din motivarea instanței care reclamă modul deficitar de întocmire a rechizitoriului. „Judecătorul fondului a fost în situaţia de a efectua unele activităţi specifice urmăririi penale, respectiv a procedat la identificarea şi audierea unor presupuse victime ale traficului de minori pentru prima dată în faza judecăţii, dat fiind faptul că aceste proceduri/activităţi nu au fost realizate în cursul urmăririi penale”, se mai arată în comunicat.

În motivare se menționează că în rechizitoriu nu existau probe care să susțină acuzațiile și că majoritatea victimelor nu au fost identificate și audiate.

„Oricât de grave ar fi acuzele aduse unei persoane, atâta timp cât nu sunt probe care să-i dovedească vinovăţia, aceasta nu poate fi condamnată. O abordare contrară ar încălca principiile ce guvernează procesul penal, consacrate şi garantate atât de legea internă, cât şi de documentele internaţionale la care România este parte”, subliniază Curtea de Apel Târgu Mureș.

În decembrie 2019, mai multe organizaţii au lansat o petiţie prin care solicită demisia de onoare sau excluderea din magistratură a procurorului care a instrumentat Cazul Ţăndărei. Detalii aici

Cazul Ţăndărei priveşte traficarea a 181 de copii romi în Marea Britanie, unde erau folosiţi la cerşetorie şi furturi. În Anglia, 120 de traficanţi au fost prinşi şi băgaţi la închisoare. În România, cei 25 de romi arestaţi şi puşi sub acuzare în 2010 au fost eliberaţi după câteva luni.

Comunicatul integral al Curții de Apel Târgu Mureș:

Având în vedere articolele succesive din mass-media cu privire la hotărârea judecătorească definitivă pronunţată în cauza denumită generic „cazul Ţăndărei”, precum şi prezentarea în mod repetat a unor afirmaţii eronate,

Având în vedere şi declaraţiile doamnei Giorgiana Hosu, în calitate de procuror-șef adjunct al DIICOT, făcute cu ocazia audierilor de la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de numire în funcţia de procuror-șef al DIICOT, când doamna procuror a fost întrebată de „cazul Țăndărei” şi a răspuns: „Cazul Țăndărei a fost finalizat prima oară în 2010. În 2011 a fost restituit. În 2012 a fost din nou înaintat instanței. Din 2012 până în 2019 a stat pe rolul aceleiași instanțe. Nu mă aflu în postura și nu-mi permit să discut o hotărâre definitivă a instanței. Trebuie să spun că până la pronunțarea hotărârii faptele erau prescrise. (…) Repet, dosarul a stat pe rolul instanței din 2012 până în 2019. Faptele erau
prescrise înaintea pronunțării”,

Facem următoarele precizări, conform rolului comunicării publice în cadrul sistemului judiciar, şi anume acela de informare corectă a cetăţenilor cu privire la cazurile de interes public (rol prevăzut în Cap. II din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019 pentru aprobarea Ghidului de bune practici privind relaţia sistemului judiciar cu mass-media):

 Dosarul a fost înregistrat, iniţial, pe rolul Tribunalului Harghita, la data de 30.07.2010, sub nr. 2483/96/2010. Prin Sentinţa penală nr. 8/19.01.2011, instanţa s-a desesizat şi a dispus, în baza art. 332 alin. 2 Cod procedură penală, restituirea cauzei Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT – Structura Centrală, pentru refacerea urmării penale. Prin Decizia penală nr. 75/8.02.2011 a Curţii de Apel TârguMureş, această hotărâre a fost casată, dispunându-se rejudecarea cauzei.

 La data de 28.02.2011, dosarul a fost restituit de la Curtea de Apel Târgu-Mureş la Tribunalul Harghita, iar prin Sentinţa penală nr. 76/1.04.2011 s-a dispus, din nou, în baza art. 300 alin. 2 Cod procedură penală, restituirea dosarului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT – Structura Centrală, pentru refacerea actului de sesizare, soluţie menţinută prin Decizia penală nr. 456/R/8.07.2011 a Curţii de Apel Târgu-Mureş.

 La data de 17.02.2012, Tribunalul Harghita a fost sesizat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT – Structura Centrală, dosarul fiind reînregistrat sub nr. 496/96/2012. Prin Sentinţa penală nr. 262/31.07.2012, s-a dispus, în baza art. 300 alin. 2 Cod procedură penală, restituirea dosarului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT – Structura Centrală, pentru refacerea actului de sesizare. Prin Decizia penală nr. 1/R/3.01.2013, Curtea de Apel Târgu-Mureş a casat integral această hotărâre şi a dispus trimiterea cauzei la Tribunalul Harghita, pentru continuarea judecăţii.

 Dosarul a fost restituit Tribunalului Harghita la data de 16.01.2013, pentru continuarea judecăţii, fiind reînregistrat sub nr. 496/96/2012*.

 Prin Sentinţa penală nr. 6/12.02.2019, pronunţată de Tribunalul Harghita, s-a dispus achitarea celor 25 de inculpaţi de sub acuza săvârşirii infracţiunilor de trafic de minori şi spălare de bani. Cu privire la infracţiunea de constituire grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, s-a dispus achitarea a 8 dintre inculpaţi şi încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei, faţă de ceilalţi 17 inculpaţi.

 Prin Decizia penală nr. 599/23.12.2019, pronunţată de Curtea de Apel Târgu-Mureş – hotărâre definitivă –, s-a dispus achitarea tuturor inculpaţilor acuzaţi de comiterea infracţiunilor de constituire grup infracţional organizat, trafic de minori şi spălare de bani, constatându-se că a intervenit prescripţia doar cu privire la infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, reţinută în sarcina a 2 dintre inculpaţi.

Din datele concrete prezentate mai sus rezultă cu claritate că în cauza denumită generic „Dosarul Ţăndărei” s-a dispus achitarea inculpaţilor trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat, trafic de minori şi spălare de bani, din motivarea Deciziei penale nr. 599/23.12.2019, pronunţată de Curtea de Apel TârguMureș, rezultând că faptele reţinute de parchet nu există. Contrar susţinerilor din mass-media, respectiv afirmaţiilor făcute din interiorul şi din afara sistemului judiciar, pentru aceste infracţiuni nu s-a reţinut intervenirea prescripţiei, prin hotărârea definitivă.

Astfel cum reiese din datele punctuale mai înainte prezentate, procedurile judiciare sau derulat în perioada 2011 – 2019, însă această durată nu a fost determinată de tergiversarea cauzei de către instanţe, ci de împrejurări obiective care au avut alte cauze:

• În cauză au fost trimişi în judecată un număr de 26 inculpaţi, doi dintre aceştia având domiciliul stabil în străinătate. În actul de sesizare a instanţei nu au fost indicate părţi vătămate şi părţi responsabile civilmente, fiind propuşi spre audiere un număr de 158 martori, din care 4 martori cu identitate protejată. În apărare, inculpaţii au propus spre audiere 55 de martori. Dintre toţi martorii citaţi în cauză pentru a fi audiaţi de instanţă, 75 au fost plecaţi în străinătate, astfel cum rezultă din procesele verbale de executare a mandatelor de aducere întocmite de organele de poliţie.

• Durata procedurilor în faţa primei instanţe, după sesizarea din anul 2013, a fost determinată şi de dificultăţile repetate în îndeplinirea procedurilor de citare, în cauză, numărul părților şi participanților depăşind 200 de persoane, precum şi de necesitatea respectării elementelor dreptului la un unui proces echitabil, invocate pe parcursul procesului. Toate aceste aspecte au generat dificultăţi legate nu doar de audierea celor chemaţi în faţa instanţei, ci şi de citarea şi asigurarea dreptului la apărare, conform
dispoziţiilor legale care se impuneau a fi respectate, distinct de aspectul social şi impactul mediatic al cauzei;

• Cauza a suferit mai multe amânări care au condus la prelungirea procedurii judiciare, determinate de numărul mare al inculpaţilor şi al martorilor, de neprezentarea acestora la termenele de judecată, de lipsa apărătorilor inculpaţilor şi de formularea de către aceştia a unor cereri de amânare, precum şi de administrarea unui vast probatoriu. Judecătorul cauzei a luat măsurile legale ce se impuneau, inclusiv aplicarea amenzilor judiciare persoanelor aflate în culpă, în vederea soluţionării în termen rezonabil a procesului;

• Modul deficitar în care a fost întocmit rechizitoriul, cât şi complexitatea extrem de ridicată a cauzei;

• Judecătorul fondului a fost în situaţia de a efectua unele activităţi specifice urmăririi penale, respectiv a procedat la identificarea şi audierea unor presupuse victime ale traficului de minori pentru prima dată în faza judecăţii, dat fiind faptul că aceste proceduri/activităţi nu au fost realizate în cursul urmăririi penale.

Considerăm că denaturarea adevărului, prin acreditarea ideii în spaţiul public că inculpaţii ar fi scăpat de rigorile legii din cauza tergiversării judecării cauzei de către instanţă (afirmându-se că în cauză a intervenit prescripţia răspunderii penale, deşi s-a constatat că faptele nu existau), denaturare ce a provenit inclusiv de la vârful organului de urmărire penală ce a instrumentat cauza, este de natură a afecta imaginea justiţiei din România.

Redăm mai jos câteva pasaje din motivarea deciziei Curții de Apel Târgu-Mureș pe care le considerăm relevante și necesare pentru ca opinia publică să fie corect informată:

S-a constatat că autorii rechizitoriilor s-au limitat la o descriere mai mult decât sumară a activităţilor infracţionale, arătând în principal că „din probele administrate” sau „din declaraţiile martorilor” rezultă infracţiunile reţinute în sarcina fiecărui inculpat, fără a realiza însă şi o descriere amănunţită a acestor activităţi infracţionale şi a probelor sau declaraţiilor pe care se sprijină acuzarea pentru fiecare inculpat în parte (cu câteva excepţii ce vor fi analizate în continuare).
(…) S-a constatat că procurorul de caz nu a indicat în dispozitiv nici măcar o persoană ce ar fi avut în cauză calitatea de parte vătămată/civilă, toate persoanele, posibile victime ale traficului de minori, participând în cauză în calitate de martori, astfel încât nici judecătorul fondului şi nici judecătorii din apel nu au avut posibilitatea de a cunoaşte dacă respectivele persoane au avut calitatea de persoană vătămată sau parte civilă. Mai mult, dintre minorii nominalizaţi în cuprinsul rechizitoriului se constată că au fost audiaţi de către organele de urmărire penală doar 9 minori în calitate de martori (dintre aceştia doar 5 minori au renunţat la a participa în procesul penal în calitate de persoană vătămată sau parte civilă, 4 minori fiind audiaţi doar în calitate de martori, nepunându-li-se în vedere că au calitatea de persoane vătămate).
(…) Arătăm faptul că prin modificarea calităţii participanților din dosar, din martori, în persoană vătămată, respectiv parte civilă, de către judecător (în timpul judecăţii) se creează un transfer al prerogativelor organelor de urmărire penală către instanţa de judecată, aspect care vine în contradicţie cu principiul separării funcţiilor judiciare de urmărire penală şi de judecată. De altfel (pe lângă faptul că este impusă de lege), este logic şi normal ca în rechizitoriu să fie indicată calitatea în care participă fiecare persoană, în caz contrar, prin stabilirea calităţii în timpul judecăţii, aceste persoane sunt private de dreptul de
a se mai constitui parte civilă.
(…) Cu privire la infracţiunea de trafic de minori s-a constatat că pentru unii inculpaţi nu au fost nominalizaţi minorii ce ar fi fost traficaţi, iar pentru alţi inculpaţi, deşi s-a reţinut că ar fi traficat un anumit număr de minori, au fost nominalizaţi mult mai puţin minori decât numărul indicat de organele de urmărire penală. Astfel, instanţa de apel constată cu surprindere că deşi din rechizitoriu reiese că inculpaţii ar fi traficat un număr total de 224 de minori, sunt nominalizaţi doar 74 de astfel de minori (cu nume şi prenume).
Mai mult, instanţa de apel a constatat că, deşi identificarea şi audierea victimelor infracţiunilor de trafic de minori este absolut necesară, organele de urmărire penală nu au audiat minorii ale căror nume se regăseşte în rechizitoriu, din cei 74 de minori identificaţi fiind audiaţi doar 9 minori în cursul urmăririi penale. Se constată, aşadar, că prerogativele organelor de urmărire penală au fost transferate instanţei de judecată, judecătorul fondului efectuând toate demersurile necesare şi pentru audierea celorlalţi minori care au fost „uitaţi” de către organele de urmărire penală.
(…) De asemenea, cu privire la motivele de apel invocate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Harghita, motive detaliate de către Serviciul Teritorial Târgu-Mureş dorim să arătăm faptul că acestea au urmat „linia” rechizitoriului, respectiv au fost invocate doar aspecte generale. Cu privire la fondul cauzei, reprezentanţii acestui Parchet nu au fost în măsură să detalieze cu adevărat motivele de
apel şi să invoce probe concludente care să răstoarne soluţia de achitare dispusă de prima instanţă. S-au folosit aceleaşi expresii de genul „din probe rezultă”, „din declaraţiile martorilor rezultă”, fără a fi şi identificate acele probe sau acei martori.
(…) Totuşi trebuie să remarcăm faptul că reprezentanţii din teritoriu ai DIICOT au fost puşi într-o situaţie dificilă, neavând cum să detalieze mai mult motivele de apel (în lipsa identificării unor probe certe şi concludente care să demonstreze vinovăţia inculpaţilor), iar reprezentanţii Structurii Centrale nu au fost interesaţi în vreun fel de cursul dosarului, deşi aceştia au instrumentat prezenta cauză în faza urmăririi penale.”

Considerentele anterior redate, precum şi celelalte considerente cuprinse în Decizia penală nr. 599/23.12.2019, pronunţată de Curtea de Apel Târgu-Mureş, au fundamentat soluţia de achitare pentru infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat, trafic de minori şi spălare de bani, potrivit înscrisurilor dosarului şi dispoziţiilor legale incidente.

Oricât de grave ar fi acuzele aduse unei persoane, atâta timp cât nu sunt probe care să-i dovedească vinovăţia, aceasta nu poate fi condamnată. O abordare contrară ar încălca principiile ce guvernează procesul penal, consacrate şi garantate atât de legea internă, cât şi de documentele internaţionale la care România este parte.

Prin raportare la aspectele sintetic prezentate, rezultă cu claritate că instanţele nu au tergiversat cauzele, ci şi-au îndeplinit atribuţiile în limitele legale şi regulamentare, astfel cum s-a confirmat şi ca urmare a verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară.

Sursa foto: G4Media.ro

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

29 comentarii

  1. Întrebare, va răspunde vreun magistrat pentru acest caz. Răspunsul este evident Nu deoarece magistrații sunt singura categorie profesionala din România care nu răspunde pentru erori, neglijenta sau abuz în serviciu.

  2. Mumbo-jumbo, ghiveci judecătoresc, vrăjeală ieftină ca să pară nevinovați!
    De asta ne trebuie curte cu jurați, orice om întreg la cap îi găsea vinovați fără să clipească!

    • cea mai buna gluma asta cu jurati: toate violurile, mai ales copile de 16 ani sa aibe jurati din Vaslui

  3. Dar Hosu care este sefa si sefuta la Diicot de o viata nu raspunde la nicio intrebare? Sau pt ea sefia maxima este un premiu.

  4. Asadar nimeni nu a vrut sa vada vreo problema in dosarul acesta. Adica, avand in vedere gravitatea cazului, instanta ce a facut? A stat cu minile in san si a avut o atitudine anti justitie, desi stia ca sunt probleme in dosar, a tacut malc. Procedurile si-au urmat cursul firesc, si iata cum toti traficantii sunt scapati basma curata pentru ca in onor justitia romana, nu stie stanga ce face dreapta! Dar nu putea sa il ia magistratul la o discutie informala pe procuror si sa ii spuna: bai, neispavitule, vezi ca ai dosarul praf!!! Lipseste ASTA, ASTA si ASTA!!!
    Toti sau facut ca „noi muncim, nu gandim” si voila, conationalii nostri isi fac de cap cu „valuarea” lor. Avocatii s-au frecat pe burta cu infractorii (si nu-i exclus si cu judecatorii) si profitand de incompetenta procurorului, ne dau acum lectii cu ce si cum trebuia facut. Toate astea trebuiau discutate in secunda doi dupa ce judecatorii trebminau de citit dosarul acuzarii, nu acum la spartul targului ca sa ne arate ce „dastepti” sunt ei. Au mers pe burta si s-au facut de ras, iar balaoachesii mai fac ceva planuri misto de viitor.

  5. In astfel de situații instanța retrimite dosarul la parchet pentru refacerea rechizitoriului. Sau asta o fac doar cand e vorba de rechizitorii împotriva peștilor mari, ca să tergiverseze procesul?
    Si judecătorii și procurorii din acest caz au pe conștiință mii de ființe umane traficate, abuzate, unele mutilate. Nu doar din Țăndărei pt că impunitatea în acest caz a incurajat rețele de trafic de persoane din toată țara. Sunt zeci de copii de la câteva luni la câțiva ani ținuți în stradă la cerșit în orașul in care stau, dar cred ca așa e în toată Europa, pe ploaie, vânt, frig… Unii cred ca sunt sedați, nu plâng, nu scâncesc nimic. Aș vrea să știe magistrații respectivi că au acești copii pe conștiință. Suntem prima țară la trafic de persoane și sclavie modernă din Europa. Și nimeni nu face nimic. Au trimis în cazul Țăndărei anchetatorii britanici un dosar beton cu mii de pagini documentate timp de luni și luni de zile. A făcut descindere Interpolul in Țăndărei si au găsit arme, grenade, sume imposibil de justificat la acești indivizi în vile. Acum tot acești interlopi fac legea in Țăndărei, sfidează poliția, terorizează tot orașul, nimeni nu le face nimic, sunt de neatins. Au cumpărat tot orașul. Traficul de ființe umane continuă nestingherit, rețelele interlope s-au extins, viețile a sute de amărâți exploatați sunt în mâinile lor, la.propriu. Inclusiv o mulțime de copii fără niciun viitor. Asta e grija pe care România o are față de copii și de cei mai vulnerabili. O țară a interlopilor.

  6. Si incalzirea globala a fost de vina, si obama, si anul centenar si…mai bine taceati!

  7. Acum urmează ca DIICOT să învinuiască judecătorii, pentru ca şi unii şi alţii să primească pensii speciale.

  8. Procurorii sunt cele mai mari lepre profesionale din toate profesiile din tara asta!
    Niciodată nu voi înțelege cum de mai și fac parte din categoria de magistrați!!!
    UE nu ar fi trebuit sa accepte lucrul ăsta în România până a nu se termina de reformat tot sistemul judiciar și până a nu se curăța suficient de oamenii și mentalitatea trecutului comunist.

  9. Justiția română încă beneficiază de logistica
    teroristă păstrată din blocul comunist cand sabota Occidentul.

  10. Niste gunoaie in roba, corupti pana in maduva oaselor!

  11. Si uite-asa, ni se explica pe larg si pana ne plictisim cum au frecat-o la rece zece ani de zile, ca nu puteau sa-i deranjeze pe inculpati si martori (destui dintre ei si complici) ca sa nu se incalce drepturile infractorilor. De exemplu dreptul de a nu fi gasit daca infractorul nu vrea.
    Drepturi garantate prin recitiri ale constitutiei de catre ccr… pentru uzul celor alesi.
    Cazul tandarei ramane o rusine pentru justitia din Romania oricate explicatii ancombrante ne-ar aduce.
    Pare-se ca justitia Majestatii Sale a fost mai eficienta si nu s-a lasat dusa de nas de trucurile tiganilor

  12. Când e vorba de incompetență crasă, despre ce ”demisie de onoare” este vorba ? Incompetența n-are onoare, din păcate n-are nici rușine. Procurorul respectiv trebuie demis, ba ar trebui să i se impute și salariul luat în acești ani de practicare a incompetenței. Cum a ajuns ăsta procuror ?

  13. Cum s-au potrivit ele toate pentru scaparea infractorilor!

  14. Ăștia de comentați, mulți comentatori cu epoleți, nu aveți reprezentarea faptului că puteți ajunge oricând voi, sau membrii familiei, pe mâna unor procuror absolut incompetenți care să vă distrugă viață și pe urmă să încerce să dea vina pe alții. Oricui are doi neuroni ar trebui să i se zburlească părul pe cap când citește așa ceva, comunicat de judecători cu grad de curte de apel „Considerăm că denaturarea adevărului, prin acreditarea ideii în spaţiul public că inculpaţii ar fi scăpat de rigorile legii din cauza tergiversării judecării cauzei de către instanţă (afirmându-se că în cauză a intervenit prescripţia răspunderii penale, deşi s-a constatat că faptele nu existau), denaturare ce a provenit inclusiv de la vârful organului de urmărire penală ce a instrumentat cauza, este de natură a afecta imaginea justiţiei din România”.

    • Cu nume si prenume, rogu-te!
      Sa stim si noi cine esti si cat de abuzat ai fost… Si poate-ti plangem si de mila!

    • Onorata instanta nu-si permitea asemenea atrocitati fara OK-ul umbrelei infractoare SS.

  15. Exact așa fac și găinarii dacă sunt prinși la furat. Se toarnă unii pe alții.

    Deocamdată niște zeci de infractori periculoși sunt liberi mulțumită nemernicilor cu pensii nesimțite! Ce moment glorios al glumei de justiție din Rromânistan – să vezi judecători de Curte de Apel și procurori DIICOT cum se acuză unii pe alții ca cei mai josnici găinari.

    S-a ajuns jos rău de tot… Măcar puteau avea decența să tacă.

    În realitate știe orice prost ce s-a întâmplat. Doar pentru că nu vă putem urmări când luați șpăgi de la mafie nu înseamnă că nu le luați. REZULTATELE O DEMONSTREAZĂ! În nici o țară din lumea civilizată nu există ca un dosar penal să dureze peste 10 ani. Despre 30 de ani ca Dosarul Revoluției numai în republica bananieră pulincuristă Rromânistan s-a mai auzit.

    DE DEMISIE DE ONOARE AȚI AUZIT, PARAZIȚILOR?! Unde sunt forurile deontologice? Unde sunt asociațiile pentru independența justiției? Unde este CSM? Unde este Inspecția Judiciară? Unde este Secția Specială? SE FAC CĂ LUCREAZĂ PE SALARII ȘI PENSII NESIMȚITE, CÂND DE FAPT EI SUNT FRAȚI CU MAFIA!

  16. Întrebați-i pe Predoiu, Johanis și Băsescu. Oficial , prin mâinile lor au trecut numirile de procurori șefi din ultimii 15 ani. Ei nu răspund deloc pt dezastrul girat?

  17. specialistii diicot sunt ocupati cu lucruri mult mai importante, cum a fost captura de cannabis de acu niste saptamani. trafic de copii, pff, sa fim seriosi

  18. Din comunicat rezultă două lucruri:

    1. Nici cea mai mică urmă de rușine sau regret că nu s-a înfăptuit actul de justiție.
    2. Imensa preocupare pentru „imaginea justiției”. Dar nu și pentru Justiție.

    Nu le pasă că au lăsat criminalii ăia liberi, dar le pasă de imagine… Casta cea mai privilegiată din societatea românească, nu face nimic să își merite aceste privilegii, dar sunt deosebit preocupați de „imaginea justiției”.

    De Justiție nu au fost niciodată procupați.

  19. Era nevoie de specialiști competenti si incoruptibili sa se ocupe de caz. Niciunul din sistemul legal sa intre pe fir pro-bono? Ceva asociații independente ale specialiștilor in drept din România?
    …Nu-mi vine sa cred ca toti sunt corupți sau dezinteresați.

    • Copiii din Romania n-au nici o sansa in fața acestor bestii primitive mereu flamande de carne si sange.

  20. DIICOT a clasat și 10 august (vezi Epoch Times-. Mulțumim Predoiu pt. Hosu!

  21. DIICOT e deja ”celebru ”! Dar eu ma intreb retoric daca dosarul era incomplet, fusarit, desi exista si munca de cativa ani a politistilor englezi acolo -stupefiati, revoltati si ei de finalitatea procesului- de ce judecatorii suverani, independenti , nu au cerut in 9 ANI DE PROCESE , indreptarea/corectarea/clarificarea erorilor ?! Ne imaginam toti de ce in Romania, in 9 ani de proces , minorii au devenit adulti, ca multe dintre persoanele abuzate au putut fi intimidate , timorate, amenintate sau pur si simplu au dorit sa se elibereze psihic de trecutul abrutizant in care statul, societatea noastra a dorit sa continue sa-i mentina atatia ani !! Procesul asta cu acuzatii atat de grave, nu avea voie sa dureze mai mult de un an !! O sa tin minte toata viata si o sa povestesc si nepotilor cum in final s-a dovedit ca de fapt statul roman -a abuzat niste minori , Statul roman a fost cel care a traficat niste minori , adica: procurori, judecatori, o Curte de Apel (inclusiv prin aceste explicatii), jurnalisti si noi cetatenii care toleram asa ceva !!!!!! De legiutori , de Spagament , de asa zisa Sectie speciala care ar fi trebuit sa aiba o reactie a doua zi, mai trebuie sa zic ceva ?! Nu mai zic ca sa apara comentariul dar, imaginati-va ca gandesc tot ce e mai rau……….

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.