Cum vor “șoimii războiului” să-l convingă pe Trump să atace Iranul și de ce MAGA se opune

Apropiații președintelui Donald Trump încearcă în prezent să contracareze o campanie de presiune care urmărește să-l determine pe liderul de la Casa Albă să renunțe la eforturile diplomatice legate de Iran și să se alăture Israelului într-un atac împotriva regimului de la Teheran. Tabăra MAGA (Make America Great Again), care se opune operațiunilor militare, și adepții intervenției armate sunr prinși în prezent într-o încleștare dramatică pentru a influența deciziile lui Trump legate de Republica Islamică.

Informația pe scurt:

• Un grup de conservatori intervenționiști vrea ca Trump să atace Iranul alături de Israel
• Mark Levin și Rupert Murdoch se numără printre cei care fac presiuni asupra Casei Albe
• Tabăra MAGA se opune însă operațiunilor militare ale SUA
• Trump este prins la mijloc între cele două parti
• Președintele vrea un acord cu Iranul, dar nu exclude recurgerea la forta dacă Teheranul nu acceptă condițiile sale
• Poziția sa a deteriorat relația pe care o are cu Netanyahu

“Șoimii războiului”

Un influent grup de republicani intervenționiști a lansat o ofensivă discretă de lobby, făcând presiuni asupra președintelui Trump nu doar să renunțe la încercarea administrației sale de a obține un acord nuclear cu Iranul, ci și să dea undă verde unui atac israelian asupra Teheranului, a scris Politico într-un material dedicat acestui subiect.

Această campanie a stârnit îngrijorări în rândul lui Trump și al aliaților săi, care au lansat o contraofensivă pentru a menține șansele diplomatice pe masă și a evita un conflict cu Republica Islamică.

În timpul unui prânz privat cu Trump care a avut loc la Casa Albă săptămâna trecută, realizatorul conservator de emisiuni radio Mark Levin i-a spus președintelui că Iranul este la doar câteva zile distanță de construirea unei arme nucleare – un argument pe care propria echipă de informații a lui Trump l-a infirmat, potrivit unui oficial din serviciile de informații și unui alt apropiat al lui Trump, familiarizat cu situația.

Levin l-a îndemnat pe Trump să permită guvernului israelian să lovească siturile nucleare iraniene, ceea ce Trump i-a spus deja premierului israelian Benjamin Netanyahu că ar torpila eforturile diplomatice.

Potrivit celor de la Politico, Levin duce un război public împotriva lui Steve Witkoff, vechi prieten al lui Trump și emisar special care conduce negocierile cu Iranul – și care a participat și el la întâlnire.  La discuții a fost prezent și Ike Perlmutter, mare donator al Partidului Republican și fost director al Marvel Entertainment, apropiat de Witkoff.

De asemenea, publicațiile deținute de Rupert Murdoch, în special New York Post, l-au atacat dur pe Witkoff, sugerând la un moment dat chiar că ar fi un “purtător de cuvânt” al Qatarului.

Între timp, Murdoch s-a plâns în privat unor apropiați despre eforturile diplomatice ale lui Witkoff, potrivit unei persoane la curent cu situația.

Aceste acuzații i-au înfuriat pe unii membri ai cercului apropiat al lui Trump, care le văd drept o încercare de a submina negocierile.

“Ei încearcă să-l împingă pe președinte spre o decizie care nu este ceea ce își dorește el,” a declarat un înalt oficial al administrației. “Este clar că există un lobby care face presiuni pentru un război cu Iranul, în contrast cu cei care sunt mai bine aliniați cu președintele – cei care știu că el este cel care a reușit să-i aducă la masa negocierilor.”

Opoziția MAGA

Această presiune a declanșat un efort coordonat de apărare a poziției diplomatice a lui Trump și Witkoff. La doar câteva ore după întâlnirea lui Levin cu Trump, Tucker Carlson – care fusese informat de cineva familiarizat cu ceea ce s-a întâmplat – a publicat pe X un mesaj în care îl acuza pe Levin că încearcă să forțeze SUA să intre într-un război.

“Nu există nicio informație credibilă care să sugereze că Iranul este aproape de a construi o bombă sau că are astfel de planuri. Niciuna”, a scris Carlson. “Atunci de ce hiperventilează din nou Mark Levin despre arme de distrugere în masă? Ca să vă distragă atenția de la adevăratul obiectiv: schimbarea de regim – adică trimiterea tinerilor americani înapoi în Orientul Mijlociu pentru a răsturna, încă o dată, un guvern.”

În același timp, unele figuri din mișcarea MAGA, precum Charlie Kirk sau Jack Posobiec, folosesc influența lor publică pentru a susține diplomația. Ei îl încurajează pe Trump să continue negocierile și să reziste ceea ce ei consideră o posibilă intrare în război forțată de Israel.

Vicepreședintele JD Vance, probabil cel mai influent lider al facțiunii anti-război din Partidul Republican, care are legături strânse cu mulți influenceri online din cercurile MAGA, a intervenit și el. La scurt timp după întâlnirea lui Levin cu Trump, Vance a venit în apărarea lui Witkoff într-un podcast alături de realizatorul Theo Von, în care a lăudat propunerea acestuia care îi permite Teheranului să îmbogățească uraniu la niveluri scăzute, dar care în final să-l integreze într-un consorțiu regional de îmbogățire.

“Este o propunere foarte creativă, care permite ambelor părți să-și revendice o victorie,” a spus un oficial de rang înalt din administrație.

Lobby-ul privat și atacurile publice scot la iveală o ruptură profundă în Partidul Republican cu privire la politica externă a SUA, la doar câteva luni de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, a scris Politico. În timp ce mulți membri vechi și cu viziuni belicoase privesc cu scepticism eforturile diplomatice ale lui Steve Witkoff, aripa mai moderată a partidului insistă ferm pe dezamorsarea tensiunilor cu Teheranul.

În mijlocul acestei lupte de influență se află Donald Trump, care a candidat promițând să pună capăt ceea ce susținătorii săi consideră a fi aventurismul militar interminabil al Americii. Unii aliați ai lui Trump cred că acesta își va menține poziția – și chiar prevăd că presiunile insistente încep să-l irite.

“Levin și Murdoch îl presează constant pe Trump – dar eu cred că, de fapt, își subminează cauza, pentru că îl cunosc pe Trump,” a spus un apropiat al președintelui. “Odată ce și-a format o opinie, poți reveni mai târziu cu o altă abordare, dar dacă tot insiști, se încăpățânează.”

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat și ea că președintele “a fost întotdeauna dispus să asculte o gamă largă de opinii pe orice subiect – dar, în cele din urmă, el este cel care ia deciziile.”

“În privința Iranului, președintele Trump și-a exprimat clar poziția: dorește să urmeze o cale diplomatică și să ajungă la un acord, dar dacă Iranul face imposibilă încheierea unui acord, președintele Trump are și alte opțiuni pe masă,” a adăugat ea.

Discuții cu Iranul

În acest context, reamintim că, aproape imediat după ce a revenit în Biroul Oval, Trump a relansat campania de “presiune maximă” asupra Iranului prin sancțiuni intense asupra exporturilor de petrol și a entităților legate de regimul de la Teheran.  El a susținut însă că și-ar dori să ajungă la un acord cu Iranul.

Asta după ce, în primul său mandat, în 2018, Trump a retras unilateral SUA din acordul nuclear cu Iranul, cunoscut sub numele de Joint Comprehensive Plan of Action (JCPOA), semnat în 2015 în timpul lui Barack Obama. Tot atunci, Departamentul de Stat a anunțat desemnarea Corpului Gardienilor Revoluționari ca grup terorist, iar Washingtonul a implementat sancțiuni suplimentare împotriva regimului de la Teheran.

În martie 2025, liderul de la Casa Albă i-a trimis o scrisoare liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, cerând negocieri și avertizând asupra posibilității intervenției militare dacă acestea eșuează.

Vorbind despre scrisoarea datată 5 martie, liderul de la Casa Albă a afirmat: “Le-am scris o scrisoare în care le-am spus: ‘Sper că veți negocia, pentru că dacă va trebui să intervenim militar, va fi un lucru groaznic.’”

“Am spus că sper că veți negocia, pentru că va fi mult mai bine pentru Iran,” a declarat Trump într-un interviu acordat Fox Business Network la începutul lunii martie.

Ulterior, Trump le-a spus reporterilor de la Casa Albă că se aștepta ca problema să se miște foarte curând. “Suntem aproape de final cu Iranul. Va fi un moment interesant. Vom vedea ce se întâmplă. Dar suntem în ultimele momente. Ultimele momente. Nu îi putem lăsa să aibă o armă nucleară,” a spus el în Biroul Oval. “Avem o situație cu Iranul și ceva se va întâmpla foarte curând… Sperăm să ajungem la un acord de pace. Știți, nu vorbesc din punct de vedere al puterii sau al slăbiciunii. Vreau doar să spun că aș prefera un acord de pace decât altceva, dar celălalt va rezolva problema.”
Întrebat în interviul pentru Fox Business dacă a trimis scrisoarea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, un adversar ferm al Vestului, Trump a spus: “Da.”

“Există două moduri prin care Iranul poate fi gestionat: militar sau printr-un acord,” a spus Trump. “Aș prefera să facem un acord, pentru că nu vreau să rănesc Iranul. Sunt oameni minunați.”

Iranul a respins inițial dialogul solicitat de Trump, dar a acceptat discuții indirecte prin intermediari din Oman. Primele convorbiri între cele două tabere au avut loc în Muscat, capitala sultanului Oman, cu delegații conduse de emisarul special Steve Witkoff (pentru SUA) și ministrul de Externe Abbas Araghchi (pentru Iran), fiecare în camere separate, comunicând prin intermediari

În timpul acelor prime discuții informale, delegația iraniană a propus un plan în trei trepte ce include:

· Reducerea temporară a îmbogățirii uraniului la 3,67% în schimbul accesului la activele sale blocate și exporturi de petrol;

· Oprirea completă a îmbogățirii avansate și restaurarea inspecțiilor IAEA, cu aplicarea explicită a Protocolului Adițional;

· Congresul SUA va adopta acordul și se vor ridica toate sancțiunile, iar Iranul va transfera uraniu îmbogățit către o țară terță.

Iranul a insistat însă să păstreze până și un nivel redus de îmbogățire, invocând dreptul său în baza Tratatului de Neproliferare (NPT), lucru respins de Casa Albă care nu acceptă niciun nivel de îmbogățire. Trump a spus că nicio concesie nu este acceptabilă.

Iranul lucrează în prezent la un contra‑propunere, iar negocierile sunt programate periodic, în special în Oman.

Iran consideră propunerea SUA o capcană strategică și respinge planurile ce impun renunțarea completă la dreptul de îmbogățire. De exemplu, ayatollahul Khamenei a criticat cererile americane ca “excesive” și a subliniat că anumite limite de îmbogățire sunt inalienabile.

Puterile occidentale acuză Iranul că are o agendă secretă pentru a dezvolta capacități nucleare militare prin îmbogățirea uraniului la un nivel înalt de puritate fisionabilă, dincolo de ceea ce spun ei că este justificat pentru un program civil de energie atomică.

Oficialii occidentali se tem că un Iran înarmat nuclear ar putea amenința Israelul, producătorii de petrol din Golf și ar putea declanșa o cursă regională a înarmărilor.

Teheranul a susținut însă constant că programul său nuclear este în întregime destinat scopurilor civile de producție de energie. Asta deși oficialii iranieni amenință tot mai mult că vor urmări dezvoltarea unei arme nucleare.

Iranul îmbogățește acum uraniu până la niveluri apropiate de gradul de armă, 60%, fiind singura țară din lume fără un program de arme nucleare care face acest lucru.

Conform acordului nuclear original din 2015, Iranului i s-a permis să îmbogățească uraniu doar până la o puritate de 3,67% și să păstreze un stoc de uraniu de 300 de kilograme. Ultimul raport al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică despre programul nuclear al Iranului a estimat stocul acestuia la 8.294,4 kilograme, în timp ce o parte din uraniu este îmbogățit până la o puritate de 60%.

Agențiile de informații ale SUA evaluează că Iranul nu a început încă un program de arme nucleare, dar a “desfășurat activități care îl plasează într-o poziție mai bună pentru a produce un dispozitiv nuclear, dacă alege să facă acest lucru.”

Scepticism la Casa Albă

Într-o discuție cu reporterii lini după-amiază, președintele Trump și-a exprimat scepticismul cu privire la posibilitatea obținerii rapide a unui acord cu Iranul. Deși a precizat că administrația sa va continua discuțiile cu oficialii de la Teheran joi, Trump a spus că iranienii “cer lucruri care nu pot fi acceptate.”

“Ei nu vor să renunțe la ceea ce trebuie să renunțe – știți bine la ce mă refer: îmbogățirea. Noi nu putem accepta îmbogățirea,” a spus el. “Noi vrem exact opusul. Și până acum nu sunt dispuși. Îmi pare rău să spun asta, pentru că alternativa este una foarte, foarte gravă.”

De asemenea, Trump a declarat că Iranul a fost principalul subiect al unei convorbiri telefonice pe care a avut-o luni cu premierul israelian. Biroul lui Netanyahu a transmis că președintele i-a spus că discuțiile cu Iranul vor continua la sfârșitul săptămânii, adăugând că Trump a subliniat că Statele Unite doresc un acord cu Iranul “pentru ca să nu existe distrugere și moarte.”

Între timp, Iranul a declarat luni că va transmite în curând o contrapropunere pentru un acord nuclear către Statele Unite, ca răspuns la oferta americană pe care Teheranul o consideră “inacceptabilă.”

În timp ce Trump a declarat că următoarea rundă de discuții va avea loc joi, un oficial iranian de rang înalt și un oficial american au spus că este puțin probabil ca aceasta să aibă loc joi.

După declarațiile lui Trump, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a spus că “pe baza consultărilor recente, următoarea rundă de negocieri indirecte între Iran și SUA este planificată pentru duminica viitoare în Muscat.”

Oficialul american a declarat că discuțiile, conduse de Witkoff și de șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, ar putea avea loc vineri sau duminică, posibil în Oman sau Oslo.

“Propunerea Statelor Unite nu este acceptabilă pentru noi. Nu este rezultatul rundelor anterioare de negocieri. Vom prezenta propria noastră propunere celeilalte părți prin intermediul Omanului, după ce va fi finalizată. Această propunere este rezonabilă, logică și echilibrată,” a declarat Baghaei.

“Trebuie să ne asigurăm, înainte de ridicarea sancțiunilor, că Iranul va beneficia efectiv din punct de vedere economic și că relațiile sale bancare și comerciale cu alte țări vor reveni la normal.”

Reuters a relatat anterior că Teheranul ar pregăti un răspuns negativ la propunerea americană. Un diplomat iranian a spus că oferta SUA nu reușește să rezolve diferențele privind îmbogățirea uraniului pe teritoriul iranian, expedierea în străinătate a întregului stoc de uraniu îmbogățit la nivel înalt al Iranului și pașii concreți pentru ridicarea sancțiunilor americane.

Asta după ce, la mijlocul lunii mai, un consilier de rang înalt al liderului suprem iranian a spus că Iranul este pregătit să semneze un acord nuclear cu anumite condiții împreună cu președintele Trump, în schimbul ridicării sancțiunilor economice.

Ali Shamkhani, consilier politic, militar și nuclear de top al lui Khamenei, unul dintre cei mai înalți oficiali iranieni care a vorbit public despre discuțiile în curs, a afirmat atunci că Iranul s-ar angaja să nu producă niciodată arme nucleare, să renunțe la stocurile de uraniu îmbogățit la nivel înalt, care poate fi utilizat în scopuri militare, să accepte îmbogățirea uraniului doar la niveluri scăzute, necesare pentru uz civil, și să permită inspectorilor internaționali să supravegheze procesul, în schimbul ridicării imediate a tuturor sancțiunilor economice impuse Iranului.

Întrebat dacă Iranul ar fi de acord să semneze un astfel de acord chiar astăzi, dacă aceste condiții ar fi îndeplinite, Shamkhani a răspuns: “Da.”

Potrivit NBC News, comentariile sale par a fi cea mai clară declarație publică de până acum privind așteptările Iranului și disponibilitatea de a ajunge la un acord, venită din cercul apropiat al liderului suprem. Khamenei are ultimul cuvânt în toate chestiunile de securitate națională.

“Este încă posibil. Dacă americanii acționează așa cum spun, cu siguranță putem avea relații mai bune.” a spus Shamkhani, adăugând: “asta poate duce la o situație mai bună în viitorul apropiat.”

Realitate complexă

Politico a scris că, deși ambele tabere tind să prezinte situația în termeni binari – fie un acord, fie război, fie un atac asupra programului iranian, fie o bombă nucleară garantată – realitatea este mai complexă.

Dacă negocierile nucleare eșuează, există riscul crescut ca SUA, Israelul sau ambele să simtă nevoia de a acționa militar. Totuși, SUA ar putea, cel puțin pe termen scurt, să intensifice presiunea economică asupra Teheranului pentru a forța revenirea la masa negocierilor – o strategie pe care unii republicani deja o susțin în privat.

Mulți experți militari și nucleari afirmă că o acțiune militară comună SUA-Israel împotriva instalațiilor nucleare iraniene ar putea doar să întârzie temporar programul nuclear al Iranului, fără a-l distruge complet.

Pe de altă parte, Politico a precizat că susținătorii acțiunilor militare sau ai creșterii presiunii asupra Iranului consideră că acesta este cel mai bun moment din ultimii ani pentru a lovi Iranul, după ce atacurile israeliene au slăbit aliații regionali ai regimului de la Teheran, precum Hamas în Gaza, Hezbollah în Siria și rebelii Houthi în Yemen.

Mark Dubowitz, directorul think tank-ului Foundation for Defense of Democracies și critic înfocat al guvernului iranian, spune că dezbaterea publică a slăbit percepția conform căreia SUA ar fi pregătite să atace sau să sprijine Israelul dacă este necesar.

“Cei care susțin că nu trebuie să existe o amenințare militară credibilă fac mai probabil un acord prost și cresc șansele ca israelienii să fie nevoiți să atace,” a afirmat el.

Potrivit jurnaliștilor de peste ocean, aliații lui Trump și oficialii din administrație care sunt precauți față de o acțiune militară au observat în ultima vreme articole în unele media conservatoare pe care ei le consideră ca fiind plantate de grupuri agresive și pro-militare, aliniate cu Israelul. De exemplu, acești oficiali au petrecut mare parte din săptămâna trecută încercând să discrediteze un reportaj Fox News despre un raport al unei agenții austriece de informații, care sugera că Iranul are planuri ample de a dezvolta arme nucleare pentru a-și impune dominația în regiune.

Această poziționare vine după cea mai recentă evaluare a AIEA, care a concluzionat, așa cum am menționat anterior, că Teheranul a crescut în ultimele trei luni stocul său de “uraniu aproape de nivel bombă.” Aceasta i-a dat Iranului capacitatea de a alimenta “aproximativ 10 arme, față de cinci sau șase când Trump a preluat mandatul,” conform New York Times.

Serviciile de informații americane estimează că timpul de “breakout” al Iranului – adică timpul necesar pentru a produce material suficient pentru o armă nucleară – este între una și două săptămâni, spun oficialii SUA. Totuși, aceștia continuă să creadă că Iranul nu a luat încă decizia de a merge efectiv pe calea armelor nucleare.

Dacă Iranul ar decide să dezvolte bomba, experții și diplomații nu sunt de acord asupra duratei necesare pentru a o arma, estimările variind de la câteva luni până la peste un an.

Ce va face Trump?

O mare necunoscută în toată această ecuație este ce va face Trump. O sursă a observat că președintele a fost atât de ferm în convingerile sale încât l-a demis pe Michael Waltz din funcția de consilier pentru securitate națională, parțial pentru că acesta coordona o ofensivă cu israelienii împotriva Iranului.

Cu toate acestea, chiar și cei care susțin diplomația își exprimă îngrijorarea față de tendința președintelui de a-și schimba părerea în funcție de ultima persoană cu care a vorbit. Există teama că Trump – care a amenințat că va bombarda Iranul dacă nu se conformează – ar putea acționa pe baza unui discurs care pentru mulți este mai degrabă tactică de negociere.

“(Trump este) foarte hotărât în ceea ce își dorește și îl lasă pe Witkoff să-și facă treaba,” a spus o persoană apropiată negocierilor. “Dar, în funcție de cine aude, poate să se miște puțin.”

Între timp, unii dintre susținătorii pozițiilor agresive din jurul efortului de lobby spun că Trump a arătat clar că este pregătit să folosească forța militară împotriva Iranului dacă este necesar. Ei spun că urmărirea diplomației cu orice preț este o interpretare greșită a ceea ce își dorește cu adevărat președintele republican.

“Vestea bună este că Donald Trump nu este un izolaționist. A bombardat Yemenul, l-a eliminat pe liderul IRGC, Qasem Soleimani, și pe liderul ISIS, Abu Bakr al-Baghdadi. A făcut ce trebuia. Dar izolaționismul este o forță care continuă să-l preseze,” a spus Levin într-un episod recent al podcastului său.

În anumite privințe, această tensiune între Israel și administrația americană durează de luni de zile, spun comentatorii de peste ocean. Israelul a rugat în privat administrația să i se alăture pentru a lovi instalațiile nucleare ale Iranului. Însă Trump a blocat această presiune.

Când Ron Dermer, ministrul afacerilor strategice al Israelului și apropiat al premierului Netanyahu, a mers la Washington la începutul lunii mai, Trump i-a cerut să prevină un atac israelian asupra Iranului în timpul vizitei sale în Orientul Mijlociu.

Președintele a respins o altă tentativă în aceeași privință și spre sfârșitul lunii mai. Oficialii israelieni au transmis administrației americane că consideră că fereastra de oportunitate pentru un atac este limitată.

Decizia lui Trump de a favoriza diplomația în locul acțiunii militare – cel puțin pentru moment – scoate în evidență și ruptura tot mai adâncă dintre Washington și Israel, cred analiștii americani. Acțiunile pro-israeliene din primul mandat al lui Trump i-au oferit protecție împotriva criticilor venite de la Netanyahu sau alții care ar sugera că nu este suficient de pro-Israel. Printre altele, Trump a recunoscut Ierusalimul ca fiind capitala Israelului și a mutat ambasada SUA acolo, a recunoscut suveranitatea israeliană asupra Înălțimilor Golan și a mediat Acordurile Abraham.

Însă acum cei doi aliați apropiați sunt în dezacord în privința Iranului. Chiar înainte de disputa legată de strategie, israelienii și-au exprimat dezamăgirea față de decizia SUA de a încheia campania împotriva rebelilor Houthi susținuți de Iran fără a notifica statul evreu și fără ca președintele să facă o vizită în Israel în timpul turneului său din Orientul Mijlociu.

“Președintele nu va susține războiul… Dar vă spun, aceștia nu acceptă un nu ca răspuns,” a spus un aliat vechi al lui Trump. “De aceea există o ruptură în relația Bibi-Trump. … Israelul nu înțelege contextul. Mișcarea MAGA nu susține operațiunile militare.”

Surse: Politico, YahooNews, New York Post, Reuters, AP, NBC News, Times of Israel, FoxNews, New York Times, Washington Post, Axios, whitehouse.gov, X