Cum și-a întărit Viktor Orban controlul asupra Ungariei prin cele 124 de decrete date în baza controversatei legi privind starea de urgență care îi permite să guverneze prin decret pe termen nelimitat

Legea privind starea de urgență permite guvernarea pe termen nelimitat prin decrete. Viktor Orbán se folosește de situație pentru a restricționa drepturile civile și pentru a lua măsuri economice netransparente.

Nu încalcă dreptul european – astfel a calificat recent Comisia Europeană legea privind starea de urgență din Ungaria. Premierul Viktor Orbán și guvernul său au primit verdictul cu mare satisfacție și îl invocă acum de fiecare dată când cineva critică legea, se arată într-o analiză postată pe site-ul postului de radio Deutsche Welle.

Dezafectarea Parlamentului și atribuirea de puteri dictatoriale lui Viktor Orbán ar fi doar „Fake-News” și minciuni „ale politicienilor de stânga liberali de la Bruxelles” și ale „rețelei Soros”, spun aproape zilnic politicieni din partidul de guvernământ de la Budapesta, adesea pe un ton ridicat.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Totuși, criticile la adresa legii ungare de urgență continuă. Inclusiv comisara europeană pentru Justiție Věra Jourová, care a declarat recent că legea respectivă nu încalcă dreptul european, se exprimă între timp mai nuanțat și cu îngrijorare. Și Parlamentul European discută despre legea controversată.

Îngrijorările față de lege sunt de fapt justificate. Legea de protecție anti-coronavirus, adoptată pe 30 martie, permite premierului Viktor Orbán să guverneze prin decret pe termen nelimitat. De această posibilitate, Orbán a profitat până acum din plin: el a emis nu mai puțin de 124 de decrete (până la 12 mai). La acestea se adaugă zeci de alte hotărâri guvernamentale și ordonanțe ale ministerelor.

Foarte multe legi modificate

Multe decrete limitează puternic activitatea Justiției, protecția datelor, libertatea informațională și alte drepturi cetățenești. Legea privind starea de urgență prevede că decretele adoptate trebuie să servească luptei împotriva coronavirusului.

Dar acest lucru nu se vede în numeroase cazuri, parțial nici nu se face referire directă în unele decrete la combaterea epidemiei. „Se pare că guvernul se folosește de situație și modifică un număr uriaș de legi, lucru care ar fi durat mult mai mult prin procedura parlamentară obișnuită”, a declarat pentru DW Máté Szabó, de la Societatea pentru Drepturile Libertății (TASZ), una din organizațiile de drepturile omului cele mai importante din Ungaria.

Dacă analizăm sistematic monitorul oficial ungar Magyar Közlöny și evaluăm decretele, observăm adevărata amploare a modificărilor legislative. În domeniul juridic, procesele civile și penale pot fi amânate fără un termen concret în timpul stării de urgență.

Tribunalele nu mai sunt obligate să decidă asupra cererilor făcute de prizonieri și persoane aflate în arest preventiv. În procese, dispozițiile interimare în favoarea reclamaților nu mai trebuie pronunțate. Anumite proceduri, de exemplu cererile de despăgubiri, nu mai au voie să fie desfășurate în timpul stării de urgență.

La fel de limitate sunt accesul la informații și protecția datelor: termenul privind informațiile publice primite de la oficii ale statului a fost triplat, poate să se întindă acum până la 90 de zile. Părți din directiva europeană de protecția datelor (GDPR) au fost anulate. Ministerul pentru Inovații și Tehnologie are voie să acceseze numeroase date personale ale cetățenilor, care sunt obligați acum prin lege să ajute în acest demers.

Măsuri economice netransparente

Competențele forțelor de securitate au fost extinse masiv. Poliția are dreptul oricând și oriunde să controleze persoane, armata a primit la rândul ei atribuții polițienești. Dreptul muncii este practic suspendat – patronatele și angajații au voie, în contracte, să se abată de la numeroase prevederi.

În multe decrete este vorba de acțiuni economice netransparente sau oportuniste. De exemplu, statul ungar a cumpărat la preț prea mare o companie energetică, deținătoare a unei centrale deficitare, de la un prieten și apropiat al lui Orbán, Lörinc Mészáros, fost coleg de școală al premierului ungar și considerat „om de paie“ al acestuia.

Achizițiile statului trebuie verificate de abia ulterior, nu se prevede niciun termen-limită în acest sens. De asemenea, fondurile structurale europene pot fi acum plătite fără a mai efectua o analiză de risc și o inspecție la fața locului. În plus, 140 de firme considerate relevante pentru sistem, printre care și filiale ale unor companii străine, au fost plasate sub supraveghere militară, ceea ce înseamnă că Ministerul Apărării de la Budapesta are acum acces la toate documentele de afaceri ale acestora.

Parlament dezafectat

Anumite măsuri vizează direct opoziția – 50% din fondurile destinate finanțării partidelor sunt reorientate acum spre un fond special anti-corona. Partidul lui Orbán Fidesz nu are defel de suferit, deoarece multe din campaniile sale ideologice se desfășoară sub sigla guvernului și sunt plătite chiar din bani publici.

Guvernul ungar poate dispune crearea unor zone economice speciale – într-un caz anume, un orășel condus de opoziție a rămas astfel fără încasările din impozitul comercial pentru întreprinderile mici și mijlocii. Orbán a ordonat și excluderea automobilelor de la plata taxelor de parcare – acestea sunt o sursă de venit mai ales pentru orașele mai mari guvernate de opoziție.

Decretele au valabilitate oficial doar pe timpul stării de urgență. Expertul juridic al TASZ Máté Szabó spune însă că numeroase decizii luate acum vor rămâne pe termen lung, fie prin adoptarea unor hotărâri secundare ulterioare decretelor, fie deoarece nu mai pot fi anulate, fiind deja consumate, cum este cazul unor măsuri de ordin economico-financiar.

Cel mai grav i se pare acestuia altceva: absența oricărui control parlamentar asupra decretelor. În mod normal, Constituția prevede în caz de situație de urgență un termen-limită de 15 zile – acesta cade însă total prin prevederile legii de urgență. „Oficial, Parlamentul se întrunește pentru a dezbate legi”, spune Máté Szabó. „Dar decretele nu sunt verificate. De aceea, Parlamentul este practic dezafectat.”

Nota redacției: Europarlamentarii vor evalua joi măsurile de urgență maghiare în contextul COVID-19 și riscurile acestora la adresa democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale, se arată într-un comunicat al Parlamentului European.

Dezbaterea va avea loc joi începând cu ora locală 9:00 (10:00 ora României).

Vicepreședintele Comisiei, Věra Jourová, și reprezentanții Consiliului își vor prezenta în plen punctele de vedere, printre altele, cu privire la competențele sporite ale guvernului maghiar. Într-o rezoluție adoptată la 17 aprilie, Parlamentul a avertizat că prelungirea pe durată nedeterminată a stării de urgență, autorizarea de a legifera prin decret și slăbirea supravegherii parlamentului național sunt „total incompatibile cu valorile europene”.