Cum se adaptează România modelului energetic ”verde” cerut de Bruxelles: Asociația Bankwatch critică planul Ministerului Economiei de a se baza în continuare pe cărbune

Asociația Bankwatch România, un think-tank specializat în probleme de mediu, critică planul Ministerului Economiei și Energiei care definește strategia energetică până în 2030. Planul a fost lansat în contextul schimbării tectonice de priorități la nivelul Comisiei Europene, care vrea să transforme UE într-o structură neutră din punct de vedere al emisiilor poluante până în 2050.

Țintele pentru energie regenerabilă sau eficiență energetică nu respectă în totalitate recomandările Comisiei Europene, lipsa de ambiție a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) limitează oportunitățile României pentru tranziția energetică, dominând în schimb energia costisitoare și poluantă din combustibili fosili, se arată în analiza realizată de Bankwatch România.

Mai precis, în PNIESC se propun o scădere de 43,9% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 față de 2005, o pondere de 30,7% a energiei regenerabile în consumul final brut, în comparație cu recomandarea Comisiei Europeane de 34%, și o scădere a consumului final de energie de 40,4%, dar măsurile care ar trebui să ducă la atingerea acestor obiective ”sunt chestionabile”, în viziunea think tank-ului menționat. Mai mult, nu sunt menționați anii pentru implementarea unor programe propuse, iar finanțarea investițiilor nu este identificată decât la modul general.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

În plus, România rămâne unul din ultimele șapte state membre UE care nu și-au stabilit o dată pentru renunțarea la cărbune. Capacitatea instalată în 2030 este estimată la aproape 2 GW, deși această metodă de producere a electricității deja nu mai este rentabilă și nu este clar cum vor supraviețui aceste companii până atunci, susține Bankwatch.

În ciuda faptului că în România sunt zone dependente de industria cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră, nici măsurile pentru susținerea unei tranziții juste nu sunt detaliate. Valea Jiului este deja parte a Platformei pentru Regiuni Carbonifere în Tranziție și beneficiază în prezent de asistență tehnică pentru a identifica cele mai benefice proiecte și surse de finanțare pentru acestea. Însă pentru județul Gorj, unde peste 10000 de oameni sunt angajați direct în cariere și termocentrale, nu sunt specificați următorii pași pentru decarbonizare.

„O nouă oportunitate ratată: în timp ce Comisia Europeană anuță că va susține statele membre pentru realizarea tranziției energetice cu 1000 de miliarde de euro prin Planul de investiții al Pactului ecologic european, România propune investiții masive în gaze naturale și păstrarea cărbunelui în sistemul energetic. Deși aproape toate statele membre UE au înțeles că energia curată este viitorul, România nu îndrăznește să își valorifice potențialul enorm pentru energia regenerabilă”, a declarat Alexandru Mustață, coordonator de campanii la Asociația Bankwatch.

Foto: Mină de cărbune (Pexels.com)