G4Media.ro

Cum s-au scurs peste 100 de milioane de euro destinați Deltei Dunării…

Cum s-au scurs peste 100 de milioane de euro destinați Deltei Dunării către sute de firme din țară, cu puncte de lucru deschise în grădini și hale părăsite din Tulcea

  • Peste 100 de milioane de euro destinați zonei Deltei Dunării au ajuns la firme din afara județului Tulcea printr-o portiță lăsată deschisă de Ministerul Dezvoltării. 
  • Fostul Ministru al Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, spune că este “cea mai mare deturnare de fonduri de după Revoluție” și că, dacă nu se iau măsuri, Uniunea Europeană va aplica României corecții financiare semnificative.
  • Actualul ministru, Cristian Ghinea, susține că ce face Teodorovici acum este ”o spălare pe mâini preventivă” și că mecanismul ITI DD a fost prost gândit de la început, cu răspundere neclară. 
  • Reporterii G4Media au fost în teren și, în loc de buldozere, macarale și tocătoare de metal au găsit hale părăsite, curți goale, găini sau vânzători de ouă.

Cum a fost posibil

Peste 100 de milioane de euro care erau destinați în principal îmbunătățirii nivelului de trai al populației din zona Deltei Dunării au ajuns, în final, în afara județului Tulcea printr-o portiță lăsată deschisă de Ministerul Dezvoltării.

În cadrul mecanismului Investițiilor Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD), în valoare de 1,1 miliarde de euro, cel mai mare instrument de acest fel din Europa, o felie mare din bani a fost destinată companiilor private care, prin Programul Operațional Regional, puteau să se dezvolte în special prin achiziția de utilaje și echipamente. Însă ghidul solicitantului a permis și companiilor din alte județe să acceseze banii europeni.

Cu o condiție: Societățile erau nevoite să își deschidă puncte de lucru în județul Tulcea, să facă investiția în spațiul ITI Delta Dunării și să își depoziteze utilajele aici, pe perioada implementării proiectului și 3 ani după finalizarea acestuia.

Sute de societăți din toată țara au profitat de oportunitate, și-au deschis puncte de lucru în județul Tulcea, multe dintre ele pe o perioadă determinată egală cu perioada obligatorie prevăzută în Ghid, și au accesat astfel 75% din banii care ar fi trebuit să fie destinați, de fapt, localnicilor și companiilor din zona ITI DD (Delta Dunării și o parte din localitățile județului Tulcea).

G4Media a verificat în teren punctele de lucru ale aproape 100 de societăți comerciale care ar fi trebuit să implementeze proiectele în localități din județul Tulcea.

Am găsit situații bizare, care de multe ori intră în contradicție cu țintele fixate în Strategia Deltei Dunării.

1. Hala părăsită, punct de lucru pentru 23 de firme

Strada Taberei din municipiul Tulcea se află într-o zonă industrială a orașului. O hală părăsită, într-o curte goală de pe această stradă figurează drept ”punct de lucru” pentru 23 de societăți din București (6), Ilfov (3), Buzău (5), Alba (2), Iași (2), Bacău (2), Mureș (1), Sălaj (1), Constanța (1).

Conform informațiilor pe care societățile le-au prezentat Uniunii Europene, în hala respectivă funcționează birourile companiilor, iar în curtea halei ar fi trebuit să găsim, printre altele, zeci de utilaje și 7 unități noi de servicii în domeniul construcțiilor.

Valoarea totală a proiectelor obținute de aceste firme ajunge la 17,5 milioane de euro, adică aproximativ 1,5% din întreg mecanismul ITI Delta Dunării.

Miercuri, 7 aprilie, în jurul orei 15:00, în curtea de pe Strada Taberei nu se găsea niciun utilaj iar în hala veche, insalubră, cu geamuri sparte și uși închise nu funcționa nicio unitate de servicii și nu era niciun angajat.

Singurele lucruri care aminteau de proiectele europene erau zecile de plăcuțe informative obligatorii, aliniate pe zidul frontal al halei, dar și pe unul lateral. Unele panouri zăceau rupte, pe jos.

2. ”Birourile” din grădini, spații virane și curți

În alte situații, ”birourile” firmelor erau, de fapt, curți de vară, grădini sau spații virane.

La un punct de lucru de la marginea orașului Măcin figurează 8 firme: două din Teleorman și câte una din Mureș, Buzău, Ialomița, Giurgiu, Neamț și Bacău. Proiectele acestora însumează aproximativ 10 milioane de euro.

”Punctul de lucru” unde aceste firme ar trebui să își țină utilajele este, în realitate, un teren viran de la marginea Măcinului, cu lacătul ruginit pus pe o poartă de metal, fără paznic și nici urmă de vreun utilaj.

 

La o altă adresă din Măcin, în locul unui punct de lucru al unei firme din Bihor, unde ar fi trebuit să găsim un ”manipulator deșeuri pe roți cu braț telescopic și cabină liftantă, un manipulator de deșeuri pe roți cu graifer și magnet și două tocătoare de deșeuri metalice” am găsit o casă din chirpici unde proprietarii vindeau ouă. Bihorenii au obținut aproximativ 1,4 milioane de euro din banii destinați Deltei Dunării.

Un alt exemplu este o grădină de vară de pe strada Grigore Ureche din Isaccea, unde, în locul utilajelor, am găsit găini. Aici ar fi trebuit să își depoziteze un ”stabilizator de sol cu freză pentru reciclare și cilindru compactor de sol, încărcătoare frontale telescopice, un greder, un buldozer, două excavatoare pe șenile și excavator pe roți” cumpărate cu peste 1,5 milioane de euro din fonduri ITI DD de o firmă din Timiș. În curte, nimic nu arăta că utilajele au fost vreodată acolo.

3. Echipamente de apartament

Mai multe societăți au achiziționat cu banii europeni destinați Deltei licențe software, aparatură foto-video sau echipamente IT.

Pe Aleea Cristina, într-un apartament de la etajul patru a fost deschis un punct de lucru pentru o societate din București care se ocupă cu ”producția cinematografică”. Firma care figurează în sectorul 5 al Capitalei și-a cumpărat cu 200.000 de euro din banii destinați în special pentru dezvoltarea Deltei Dunării ”pachet cameră video, pachet kit lumini profesionale, pachet chei de licență software”.

Apoi, într-un bloc de pe Strada Isaccei, într-un apartament la parter își are punctul de lucru o firmă de arhitectură din Brăila care a cumpărat, cu aproximativ 150.000 de euro, o stație de randare, două stații grafice desktop, o imprimantă laser color, un aparat foto, o dronă și alte echipamente IT. Bunurile au ajuns direct în Brăila, fără nici măcar o haltă prin Tulcea, conform anunțului de achiziție în care, la locul de livrare, era trecută adresa sediului social al firmei și nu cea a punctului de lucru.

Alte două firme, una din Eforie Sud și una din București, împart aceeași cameră a unui apartament de pe Strada Spitalului. Proiectele au o valoare totală de aproximativ 450.000 de euro și presupun achiziționarea de echipamente video, foto și licențe software.

Un alt exemplu este cel al unei societăți din Iași care cu aproape 600.000 de euro a dezvoltat ”o platformă online pentru implementarea GDPR”.

Printre puținele firme din Tulcea care au accesat bani europeni prin ITI DD se numără cele ale președintelui Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, soției acestuia Mariana Teodorescu, a administratorului firmei lui Teodorescu, Robert Berbecel, sau compania fiului Sirmei Caraman, fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării. Mai multe detalii, aici.

Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene care a proiectat mecanismul ITI DD: Este cea mai mare deturnare de fonduri după Revoluție/ Cineva trebuie să investigheze, obligatoriu, de ce s-au schimbat regulile în timpul jocului

Eugen Teodorovici, fost ministru al Fondurilor Europene (Foto: Inquam Photos/ George Călin)

Eugen Teodorovici, ministrul care a proiectat mecanismul european ITI Delta Dunării, critică în termeni duri modul în care au fost cheltuiți banii destinați mediului privat și spune că reprezintă ”cea mai mare deturnare de fonduri de după Revoluție”, pentru că banii veniți de la Bruxelles ar fi trebuit să se regăsească în comunitățile din Tulcea, nu în afara județului:

  • ”Că așa, de ce mai făceam ITI Tulcea? Puneam banii la grămadă și asta era”, spune ministrul.

Teodorovici susține că a auditat o parte din modul în care au fost cheltuiți banii ITI DD în calitate de auditor al Curții de Conturi (funcție în care s-a întors după ce a pierdut alegerile parlamentare din 2020) și că există probleme:

  • ”Din ce am auditat eu și din ce am văzut la fața locului, o parte din banii alocați pentru Delta Dunării, pentru Tulcea, pentru zona privată, s-au dus din păcate către alte județe. Pentru că au venit firme din alte județe, au aplicat la lansările de proiecte din Tulcea, și-au cumpărat utilaje, echipamente, ce au avut de cumpărat, și s-au mutat în județele unde aveau deschise sediile sociale. Ceea ce este incorect”.

Teodorovici spune că l-a înștiințat pe actualul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, cu privire la neregulile pe care le-a constatat, cerându-i acestuia să ”relanseze câteva apeluri de proiecte pentru ca indicatorii stabiliți pentru 2023 să fie realizați”. Altfel, României i se va aplica o serie de corecții financiare, mai spune fostul ministru:

  • “Am făcut o scrisoare chiar ministrului Ghinea înainte să plec de la Curtea de Conturi, prin care i-am spus foarte clar că trebuie să facă toate demersurile pentru ca în bugetul pe 2021 să fie cuprinse, să se facă o analiză, să se vadă exact câte fonduri au plecat din județul Tulcea și nu au rămas acolo pe activitățile care trebuiau să desfășoare firmele acolo, și întreaga sumă, respectivă, să o aloce deja în bugetul pe 2021 pentru a relansa câteva calluri, apeluri de proiecte, pentru ca indicatorii stabiliți pentru anul 2023, atunci când se va închide perioada respectivă, să fie realizați. Dacă indicatorii respectivi nu se vor realiza, România va primi corecții financiare”, a declarat Eugen Teodorovici pentru G4Media.

Teodorovici susține că autoritățile ar trebui ”să investigheze obligatoriu” de ce regulile de accesare ale proiectelor din zona privată a ITI DD ”au fost schimbate în timpul jocului”, făcând referire la fosta conducere a Ministerului Dezvoltării, din timpul proiectării și implementării ITI DD:

  • ”Am făcut raportul și raportul Curții de Conturi există, este acolo, observațiile mele există în scris la autoritatea de audit, îmi doresc foarte mult două acțiuni în această zonă, ca să recuperăm ITI, și anume: prima, ca banii să fie alocați de Guvern pentru a se relansa pentru zona privată, în zona Tulcea, din nou, câteva apeluri de proiecte, pentru ca Tulcea să crească, pentru ca oamenii să nu mai plece din județ și să rămână, să aibă acolo un motiv să rămână.
  • Și al doilea lucru, cineva trebuie să investigheze, obligatoriu, care a fost motivul pentru care regulile au fost schimbate în timpul jocului. Adică, nu a mai fost condiția ca firmele care aplică la această finanțare să își facă activitatea în Tulcea, cum există pe alte ghiduri. Pe Agricultură, pe IMM-uri, dacă veți compara veți vedea exact că această condiție există și aici a fost scoasă. De ce? Aici trebuie să își facă treaba…
  • Cei care au schimbat această regulă sunt actorii principali: Ministerul Dezvoltării, acolo este structura de management, structura care conduce ITI, ADI ITI Tulcea, cum se numește el, partea de agenție de dezvoltare regională, la Brăila. Cei care au prin lege atribuții să investigheze și să scoată la lumină cine a modificat și de ce a modificat acest lucru trebuie să o facă”, a mai spus Teodorovici.

Fostul ministru susține că destinația inițială a banilor, care a fost prevăzută inclusiv prin lege, dar și acordul de parteneriat inițial au fost modificate, iar banii ”au plecat în altă parte, deci țelul nu a fost atins”:

  • ”Trebuie să ai și sediu social în Tulcea, nu numai punct de lucru. Pentru că la sediul social firma plătește taxe și impozite, în zona în care are sediul social. Corect? E, ăia sunt bani calculați pentru Tulcea. Tulcea trebuie să aibă firmele cu sediul social în Tulcea, inclusiv punctul de lucru. Nu cu sediul social în Cluj și punctul de lucru în Tulcea. Asta nu rezolvă problema. Deci banii, 1,2 miliarde, sunt toți, inclusiv efectele acestei alocări financiare, trebuie să se regăsească în Tulcea, nu în alte zone ale țării. Că așa, de ce mai făceam ITI Tulcea? Puneam banii la grămadă, și asta era.
  • Din punctul meu de vedere, este cea mai mare deturnare de fonduri publice de după Revoluție. Atenție, nu ITI, ca să nu punem o etichetă, pentru că marea parte a banilor se folosesc acolo unde trebuie, și în zona publică, acolo este foarte ok, că este podul, că este faleza, că este spitalul, că este drumul expres, și alte proiecte din zona publică, foarte bine. Eu vorbesc despre componenta de privat din bugetul ITI care a plecat și către alte zone ale țării, fapt incorect”, a conchis Eugen Teodorovici.

Fostul ministru al Fondurilor Europene și-a dat demisia din funcția de auditor al Curții de Conturi la 3 zile de la publicarea investigației referitoare la modul în care a fost împărțit miliardul de euro destinat Deltei Dunării.

Cristian Ghinea, actualul ministru al Fondurilor Europene: Ce face domnul Teodorovici e o spălare pe mâini preventivă

Sursa foto: Inquam Photos/George Călin

Actualul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea (USR), a declarat pentru G4Media că Eugen Teodorovici (ex-PSD) a trimis la minister, în calitate de auditor, o ”scrisoare prin care se antepronunță” și pe care nu o poate comenta pentru a nu se antepronunța la rândul său.

Ghinea a descris scrisoarea lui Teodorovici drept ”un fel de schimbat vorba” și care nu denotă decât ”o spălare pe mâini preventivă”.

Ministrul a mai spus că ITI DD a fost un mecanism prost gândit și cu răspundere neclară, iar în viitor vor exista pe teritoriul României mai multe astfel de ITI-uri, în care răspunderea va fi distribuită la nivel local:

  • ”Domnul Teodorovici a trimis o scrisoare în care se antepronunță, ca auditor ce era la acel moment. Ca ministru, eu nu pot comenta scrisoarea unui auditor, ar însemna să continui antepronunțarea. Remarc doar că scrisoarea e un fel de schimbat vorba, cumva ne anunța că în caz că s-a furat, trebuie să rămână cheltuiala pe bugetul de stat. Domnul Teodorovici are aerul că le face un mare favor contribuabililor români că ne anunță să încărcăm bugetul de stat. O spălare pe mâini preventivă. Referitor la ITI DD, cred că a fost un mecanism prost gândit și cu guvernanță/răspundere neclare și pe viitor vom avea mai multe ITI, mai mici ca dimensiuni și unde decizia trebuie să aparțină realmente comunității locale”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea.

Ce spun beneficiarii. Explicațiile unui consultant pe fonduri europene care reprezintă 20 de societăți

Reporterii G4Media au încercat să obțină mai multe puncte de vedere de la  reprezentanții companiilor.

Florentin Cojocaru, reprezentantul societății Mega Prosper din Buzău, care a cumpărat utilaje de construcție în valoare de 500.000 de euro după ce și-a deschis un punct de lucru la o adresă din Tulcea, a declarat că ghidul solicitantului i-a permis să acceseze fondurile europene și s-a arătat deranjat că jurnaliștii investighează modul în care au fost cheltuiți banii veniți de la Bruxelles prin ITI DD: “Dumneavoastră nu cred că aveți dreptul, sau temei legal, să faceți anchetă. Am tot dreptul să nu am ce discuta cu dumneavoastră. La revedere”, a fost finalul conversației.

Ioan Ciprian Șoaită, reprezentantul societății Andaluzia SRL din Alba, care a cumpărat o macara în valoare de 4 milioane de lei după ce și-a deschis un punct de lucru în hala părăsită de pe Strada Taberei a declarat că, în prezent, utilajul se află în Alba, dar caută lucrări în județul Tulcea, unde susține că vrea să își extindă activitatea.

Izabela Negoescu, managerul acestui proiect și reprezentantul altor 19 care prevedeau achiziția de utilaje de construcții prin ITI DD, a declarat că beneficiarii finanțărilor pe această axă nu încalcă legea dacă scot utilajele în afara zonei ITI și nici dacă angajează personal din afara județului sau țării, pentru că ghidul le permite acest lucru.

  • ”(…) Sintetizând, beneficiarii finanțărilor prin 2.2 POR ITI conform ghidului și proiectelor aprobate nu încalcă legea că scot utilajele din zona ITI și lucrează cu ele unde au lucrări și nu încalcă legea nici că angajează personal de oriunde, inclusiv din străinătate”.

Referitor la activitatea beneficiarilor de bani europeni din ITI DD, Izabela Negoescu susține că scopul unui privat este ”să lucreze și să facă profit, nu să stea cu utilajele pe platformă dacă nu există lucrări în Tulcea”.

  • ”Scopul unui privat e să lucreze, să facă profit, nu să stea cu utilajele pe platformă că nu există lucrări în Tulcea sau nu poate angaja din Tulcea. (…) Da, vizează și zona Tulcea, încearcă prin participări la licitații, prin anunțuri să prindă lucrări și în Tulcea, dar dacă nu câștigă licitațiile, dacă nu apelează nimeni la serviciile sale ce poate face? Să nu ia lucrări? Un constructor se duce oriunde, dacă ar prinde un contract de lucrări în Tulcea ar refuza? Nu, evident pentru că scopul unui beneficiar e să facă bani din prestarea de serviciu”.

Consultantul mai susține că în ghid nu există vreo prevedere care să ceară ca activitatea beneficiarilor să se desfășoare în zona ITI DD, pentru că dacă ar fi existat, atunci societățile din țară nu ar mai fi aplicat pentru accesarea fondurilor destinate Tulcei și Deltei Dunării.

  • ”Nu există nicio prevedere nici în ghid, nici în instrucțiuni AM POR și nici în proiectele depuse de clienții mei, clauze care spun că exclusiv serviciile de construcții se vor desfășura în zona ITI sau că resursa umană angajată pe proiect este din zona ITI. Dacă în ghid ar fi existat astfel de prevederi, IMM-urile din țară nu ar fi aplicat pe acest apel de proiecte fiindcă nu ai cum să știi și să îți asumi că vei contracta lucrări exclusiv într-o anumită zonă cu atât mai mult într-o zonă în care nici privații, dar nici autoritățile publice nu fac investiții”, a mai declarat Izabela Negoescu.

Aceasta susține că implementarea proiectelor derulate cu bani europeni pentru beneficiarii din zona de construcții reprezintă o problemă și din cauza lipsei forței de muncă din acest domeniu:

  • ”Proiectele pe care eu le implementez încă din faza de elaborare proiect nu și-au asumat că vor angaja exclusiv personal din Tulcea, ci că vor face demersuri și vor viza și resursa umană din Tulcea. În proiecte, în cererea de finanțare, în anexele la contractele de finanțare semnate scrie negru pe alb că prin proiect se va angaja resursa umană specializată – operatori utilaje de construcții – și că aceste locuri vacante vor fi comunicate la AJOFM TULCEA și în ziare/site-uri locale din Tulcea. Nu ai cum să-ți asumi că vei angaja om care locuiește în Tulcea. Dacă nu se prezintă nimeni din Tulcea, ce faci? Nu angajezi și stai cu utilajul pe platformă? Beneficiarii, clienții mei au făcut aceste proceduri, au făcut toate demersurile, au anunțuri la AJOFM TULCEA (…). E foarte greu pentru un angajator să găsească personal în domeniul construcțiilor. Când îl găsești îl păstrezi și ajunge să conteze mai puțin unde are el domiciliul”, a mai declarat Izabela Negoescu, managerul proiectului accesat de societatea Andaluzia SRL.

Ce spune Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării

Reprezentanții Asociației pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării, care are rolul de a implementa, monitoriza și furniza informații publice despre mecanismul financiar, au declarat pentru G4Media că sunt și proiecte datorate investitorilor care au venit în teritoriul ITI din alte zone ale țării, dar că asta înseamnă „oxigen pentru economia locală și regională”:

„Avem la ora actuală, în teritoriul ITI Delta Dunării, mai bine de 900 de proiecte care aparțin mediului privat și beneficiază de finanțare prin mecanismul financiar european Investiții Teritoriale Integrate. Cele mai multe aparțin mediului de afaceri tulcean.

Sunt și proiecte datorate investitorilor care au venit în teritoriul ITI din alte zone ale țării, pentru că au găsit aici o sursă de finanțare și un teren propice de dezvoltare a afacerii. Au venit, au investit (partea de cofinanțare a proiectelor) iar asta înseamnă oxigen pentru economia locală și regională cu beneficiile care rezultă în plan social, pentru comunitate.

Ați făcut referire la finanțările pentru mediul privat deschise prin Programul Operațional Regional. Aici există, de exemplu, o sumă de proiecte pentru achiziția de utilaje pentru zona de construcții. Știm foarte bine, un domeniu al economiei aflat în plină expansiune. Volumul masiv de investiții asociat ITI inclusiv pe zona de infrastructură a atras interesul mediului privat.

De altfel, o parte din firmele care au aplicat pentru finanțări europene deja lucrează în teritoriul ITI iar asta înseamnă locuri de muncă și venituri din taxe și impozite la bugetul de stat.

Într-o altă ordine de idei, nu poate fi vorba de o derogare așa cum afirmați pentru că ne raportăm la condiții clar prevăzute de un Ghid de finanțare întocmit de o Autoritate de Management.

Trebuie reținut faptul că acest acces pentru beneficiari din afara teritoriului ITI la finanțări pentru zona privată nu a afectat în niciun fel mediul de afaceri din arealul în care acționează mecanismul ITI.

Pentru Axa Prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii la care facem referire Guvernul a supracontractat până la nivelul finanțării tuturor proiectelor eligibile din teritoriul ITI”, au declarat pentru G4media reprezentanții ADI ITI Delta Dunării.

Citește și 

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și G4 Media în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

36 comentarii

  1. asta inseamna transparentizare. Numai presa si internetul ne mai scot la liman. De ce nu faceti un podcast numai cu astfel de teme?

  2. Cristian Ghinea e bun de plata.

    • Nu Teodorovici, cel care a proiectat mecanismul?

      Ce inseamna sa fii PSDist, dai vina pe oricine, inafara de infractor.

    • Undeva este o poza cu un document pe care scrie „Durata contractului de achiziție bunuri: 4 luni de la data atribuirii contractului, nu mai târziu de 30.11.2019”. Bovinele se exclud, în rest, pentru orice ființă umană care a terminat 4 clase, e clar că furtul s-a petrecut înainte de 30.11.2019. Ghici cine era la putere? Besedeul mătii era la putere. mai mult, discotețarul Teodorovici era ministru de finanțe, avea postul rezervat la Curtea de Conturi și mai era și senator de Tulcea. Condiții perfecte pentru jaf. Ceea ce mă miră e doar suma prea mică. Doar 100 milioane euro au fost în stare să fure besedeii? Erau bolnavi sau ce?

    • Dacă Ghinea e inflexibil, păţeşte ca Voiculescu. În rest, la deturnări de fonduri, nu prea se recuperează ce se fură, iar poporul e oricum convins că „scapă toţi”.

  3. Parlamentul de ce nu inaspreste legile? Cand ai de-a face cu astfel de banditi si legile trebuie sa fie pe masura. In trecut hotia se pedepsea prin taierea unei maini. Barbarism sau nu ti se cam taia cheful sa furi. Ce puscarie, plata prejudiciului, un handicap pe viata. Este de-a dreptul sinistru sa vezi intr-o tara democratica cum faptele se prescriu, cum judecatorii scapa penalii, cum le reduc pedepsele, cu se libereaza mai repede prin tot felul de portite. Coruptia ucide, d-asta nu avem spitale, educatie, politie, infrastructura, locuri de munca. Jaf la drumul mare. Si mai vine unul ca Mitraliera care da lege ca daca platesti prejudiciul scapi, evident daca te prinde ca daca nu sa fie primit. Luati atitudine oameni buni pentru voi si copiii vostri pe care ii vreti realizati in aceasta tara nu slugi la altii.

  4. „Sunt și proiecte datorate investitorilor care au venit în teritoriul ITI din alte zone ale țării, pentru că au găsit aici o sursă de finanțare și un teren propice de dezvoltare a afacerii.”
    În traducere liberă, au găsit aici „ terenul propice” pentru jaf din fonduri europene. Și, ca de fiecare dată, nimeni nu va răspunde vreodată.
    Ce jalnic arată totul.

  5. Polul ticalosiei absolute se afla in Rrominica.

  6. MADR ministerul agriculturii și dezvoltării rurale, unde ??? Cine vede dezvoltare rurală, bunăstare la sat se vede acolo unde sunt plecați în afara muncesc și aduc bani în țară și își construiesc case ca in rest sărăcie lucie. Satele sunt pe cale de dispariție tinerii lipsesc cu desăvârșire iar mafioții vin în aceste zone și fură banii destinați bunăstării rurale. Uite asa dispar miliardele de euro bani aruncati pe fereastră prin intermediul subvențiilor, beneficiile, tot felul de scheme dubioase prin care se sifoneaza lovelele. De asta UE este reticență față de PNRR ca tot ce au venit de la UE au dispărut ca prin magie. De cele mai multe ori banii destinați dezvoltării rurale nu ajung unde le este locul. O țară cu potențial agricol imens importam mâncare și preparate din carne sau pâine congelata de cea mai joasă calitate Exportăm materie primă și mâna de lucru ieftină.

    • Le zici tu bine dar ti-e rusine sa spui si ca pesedistii sunt campionii distrugerii Romaniei? Sau inca ii iubesti si e ca-n dragoste, adio dar raman cu tine?

  7. Incredibil… Și Laura Codruța Kovesi va trece la treabă și cine va plăti statul s-au firma la propriu ??? Aice durerea .. ar trebui tota averile Confiscate acelor beneficiați .

  8. INTREBARI fundamentale, de final:
    1. CINE va raspunde?!
    Sper ca cei de la CE sa VADA si sa ceara BANII inapoi!
    CINE va PLATI acei BANI?!
    Ghinea, daca tot esti mare si tare Ministru, REZOLVA in asa fel incat cei RESPONSABILI sa Plateasca!
    Altfel, vorbe goale!
    Si cred ca fix asa va ramane…
    N-ar fi prima data cand BANII Returnati la CE pe Proiecte care au incalcat regulile au fost PLATITI din BUGETUL de STAT!

    „14 Noiembrie 2017: „Romania a acceptat sa acopere frauda de 21 de milioane de euro din fondurile UE, in dosarul lui Dragnea.
    Dosarul Tel Drum, in care este anchetat de DNA si Liviu Dragnea, vizeaza inclusiv o frauda de 21 de milioane de euro, bani europeni pe care ii va plati statul roman.
    In 2016, Comisia Europeana, la sesizarea OLAF (Oficiul European Antifrauda), a cerut Romaniei sa aplice corectii financiare, pe care statul nostru le-a acceptat.
    „Comisia a primit recomandarile OLAF cu privire la cazurile pe care le mentionati in 2016. In conformitate cu aceste recomandari, serviciile Comisiei au solicitat Romaniei sa efectueze corectiile necesare pentru ca Bugetul UE sa nu fie afectat. Romania a fost de acord sa aplice aceste corectii. Avem un sistem solid de combatere a fraudei, in stransa colaborare cu statele membre. Acest caz arata ca sistemul functioneaza”, a declarat un purtator de cuvant al CE la solicitarea HotNews.

    Cine plateste?
    Am dorit sa aflam ce inseamna practic aceste corectii financiare acceptate de Romania si am stat de vorba cu Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene.
    „Pot sa mai existe corectii pe proiect, cum pare a fi cazul Tel Drum, in care se constata ca un anumit proiect este suspectat de frauda, intreaga valoare a proiectului nu poate fi rambursata de catre Bruxelles.
    Daca au fost deja ceruti banii la Bruxelles, nu se trimit. Daca n-au fost ceruti, nu se mai accepta cererea de rambursare (…) Corectie inseamna ca STATUL roman de la BUGET adica noi toti, TREBUIE sa acoperim gaura. UE nu plateste banii astia”, a adaugat fostul ministru.

    Asadar, frauda semnalata de OLAF in cazul Tel Drum, in valoare de 21 de milioane de eruo, va fi acoperita de STATUL roman din banii contribuabililor.
    Amintim ca DNA a declansat, luni, urmarirea penala pe numele lui Liviu Dragnea in dosarul Tel Drum. DNA il acuza pe presedintele Camerei Deputatilor si al PSD de constituire a unui grup infractional organizat, folosire sau prezentare cu rea-credinta de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete si abuz in serviciu cu obtinere de foloase.

  9. Bun, dar daca pot sa ne lămurească specialistii sau autorul, limitarea participării la firme dintr-un anumit județ nu este interzisă de UE?! Ar fi criteriu discriminatoriu

  10. De ce n-ati fost la vot in 2016? Pentru ca nu sunteti oameni, sunteti niste maimute, nu ganditi.

  11. Hoțul strigă hoții!!!
    Vai de capul nostru. Asta ne dorim să avem în țară pentru că asta am votat.
    În astfel de cazuri singua noastră șansă îi Codruța să pună sub lupă întreg proiectul.

  12. Bai frate, chiar nu există nimeni în România asta să facă dreptate,sa îi împuște pe ăștia de fură sau sa le facă ceva,sa descurajeze hoția asta…. toți o apă și un pământ, nimic nou sub soare,nu ne mai facem bine niciodată…prea mulți hoți in țara asta,legi prea blonde,unde ești tu Țepeș…

  13. Romănii e proști

  14. Bhahahahaha, ce leo traso la scalveti, voi incerca sa ma bag si eu prin ceva partid dinasta mai smeher, poate mai reusesc sa fur si io niste bani faini. Uratimi suces

  15. Nu cred ca este o nici infractiune; daca utilajele nu au fost utilizate in perioada de sustenabilitate in regiune este o incalcare a prevederilor contractuale. Aceasta neregula se poate sanctiona cu rambursarea unor sume pe principiul proportionalitatii. Daca insa utilajele au fost utilizate in alte regiuni dupa perioada de sustenabilitate, nu exista nici o consecinta. Problema nu este numai la beneficiari, care incearca se pare sa valorifice orice scapare legislativa sau contractuala. Problema e mai ales la nivelul politicilor publice, si nu numai ce privesc fondurile europene dar si fondurile din bugetul de stat. Alocarea fondurilor in Romania nu se face cum trebuie. Fondurile nu trebuie alocate exclusiv pentru proiecte, cladiri, autostrazi ci si pentru IMPACTUL pe care il produc proiectele pe o perioada de timp. Pana nu se intelege asta, tot vom avea drumuri pe care nu circula nimeni, utilaje nefolosite, stadioane fara spectatori, etc. Pana si cele mai atractive proiecte nu sunt legate de impact – e.g. vezi la Cluj – achizitia de autobuze electrice. Nu acesta trebuie sa fie scopul alocarii fondurilor, ci utilizarea efectiva de circa x% in populatia Cluj Napoca a autobuzelor electrice achizitionate. Desigur legand alocarea fondurilor de IMPACT, responsabilitatea devina prea mare pentru multi….

  16. Cel (cei) care a (au) întocmit planul sunt buni deplată.

  17. Milion cu milion , fac mai multe milioane
    Am votat cu PSD si o sa murim de foame

  18. Felicitari pentru acest articol bulversant ( imaginea dezolanta cu hala parasita si placutele informative cu siglele REGIO pe pereti scorojiti, pe porti ruginite legate cu lanturi , etc. este antologica )…Ar trebui construit prin OUG un penitenciar nou-nout de campanie ( baraci ) special pentru toti cei care au semnat , aprobat si luat aceste fonduri europene ( functionarii de partid si de stat incepand cu ministrul dezvoltarii , consultantii de fonduri europene , managerii firmelor , etc. ) . Toti semnatarii si beneficiarii arestati in 48 de ore si tinuti in conditii civilizate pana la recuperarea ultimului leu … Aiurea ! Dupa tupeul intervievatilor prinsi cu rața-n gură este clar ca prin diverse portite si chichite juridicescapa toti basma curata in frunte cu fostul ministru Teodorovici ( actualul ministru vede ce vedem si noi si intelege la fel , dar nu se antepronunta :)) . Pariem ?!
    N.B. Intr-un asemenea acest caz pana si Caragiale, Eugen Ionescu, Urmuz, sau Kafka ar fi amutit de invidie pentru ca realitatea noastra a depasit imaginatia lor. Am ras cu pofta , altceva nu ne ramane de facut … Daca dupa 30 de ani de democratie atat pot sa (nu) faca statul , functionarii lui si „oamenii de afaceri romani” cu fondurile europene si pentru Delta Dunarii , este clar ce viitor va avea aceasta tara peste inca 30 de ani.

  19. Nesimțitul de Teodorovici să n-o facă pe nevinovatul. Mare preocupare ce avea el pentru Delta! Mai degrabă era disperat să ramburseze sponsorului său politic, Horia Teodorescu, „datoria” pe care o avea pentru susținerea politică, financiară și „logistică” – adică trompeta pesedista Patrick de Hillerin, angajat de Teodorescu la fițuica de Obiectiv de Tulcea pe care o deține (prin interpuși, evident). Hillerin a urlat (și zbiară și acum pro PSD) oriunde apucă, dar cel mai grav din poziția de „consultant” al pacaliciului de la TVR, Ionuț_ceva_cu_Romania9. Deci să ne lase Teodorovici cu „îngrijorările” lui, ca tot proiectul a fost dedicat baronului Teodorescu și slugilor lui penibile.

  20. ITI Delta Dunării a fost singura regiune din țară unde au fost eligibile proiectele firmelor care activează în construcții. In nicio altă regiune firmele mai mare de 9 salariați nu puteau depune proiecte pentru utilaje. E legal ce au făcut. Programul prin care au aplicat (POR2.2) nu impune ca activitatea firmei să se desfășoare doar în regiunea unde se face proiect. Cu siguranță este o greșeală a celui care a făcut programul (Teodorovici & Co)

    În ultima perioadă însă se fură pe față: se deschid apeluri foarte interesante cu foarte puține locuri eligibile. Firmele aplică la greu, cate 10 pe loc. Consultanții câștigă, firmele care fac evaluarea câștigă, doar IMM -urile rămân cu buza umflată. Dacă mai fac rost de ceva bani, in loc să suplimenteze locurile, deschid un nou apel. Iar proiecte de scris si evaluat….
    Ar trebui ca cineva să verifice costurile cu evaluarea comparativ cu valoarea proiectelor contractate.

  21. INSTITUTIILE STATULUI SA-SI FACA DATORIA ,IAR DACA S E VA DOVEDI CA UN NUMAR DE ANGAJATI AI STATULUI CU RESPONSABILITATI IN SPETA AU „TRECUT CU VEDEREA ” SA PLATEASCA IN SOLIDAR CU INFRACTORII .

    • institutiile statului ? NU L-ATI AUZIT PE bode CONTRASENS ? RAMANE CUM S-A STABILIT.

      LA 45 DE ANI CU PENSIE SPECIALA SI REANGAJARE LA STAT CUMULARD.
      NU TREBUIE SA FACI NIMIC ! DAR NIMIC PENTRU ASTA ! PARTIDUL NU-TI CERE SA FACI NIMIC!

  22. !cris

    foarte bine punctat…ati inteles exact problema…

    o gramada de bani vin asa cum ati aratat, dar unde este impactul? iar impactul trebuie masurat si el, in timp, adica anumite lucruri trebuie sa se produca in 3 ani, in 5 ani si mai departe..

    pe acelasi motiv au aparut in presa informatii si despre accesarile de fonduri pe care le-a facut Dan Barna….

    schema este veche….cate programe Tempus? Phare nu s-au inchis imediat dupa perioada de implementare, desi ele au fost gandite ca baze ale dezvoltarii in timp….

    dar oare cate programe din acelea cu calificari someri, dobandirea de abilitati antreprenoriale nu sunt la fel, punctuale, se fac cursuri, se infiinteaza doua firme si alea pe hartie, nimeni nu le mai urmareste daca sunt dupa 3 ani, dupa 5 ani…etc..

    • Corect!
      Citim ca Romania absorbit Miliarde de Euro la UE, dar Realizari cu IMPACT important in DEZVOLTATEA Romaniei(Autostrazi si drumuri moderne, Spitale moderne, Scoli si gradinite moderne, Cai ferate moderne, Poduri si diguri moderne, etc) nu vedem deloc!
      De ce?!
      LIPSESC Proiectele mari, de DEZVOLTARE moderna, sustenabila, pentru ca „slaba capacitate administrativa a Romaniei” e cauza principala a slabei absorbtii a fondurilor de la UE, cum spune Comisia Europeana in fiecare Raport pe subiect!!!
      NU are cine sa faca Strategii, Planuri, Proiecte mari, de DEZVOLTARE!
      Cuvantul DEZVOLTARE nu exista in vocabularul politrucilor de la Bucuretsi decat in campania electorala, dupa care Programele de guvernare ajung la sertar, adica al gunoiul istoriei!
      Incompetentii de la guvernare au aratat asta de 30 de ANI!

  23. a fost intentionat gindita asa ca sa se poata fura banii Ce-i asa greu de priceput Guru care a gindit-o ar trebui sa dea explicatii

  24. Raspunde cineva pentru toate aceste furturi tovarasesti grosolane?

  25. ! DODO

    este foarte posibil ca ceea ce sustineti sa fie adevarat!

    problema este daca banii s-au topit in cheltuieli de consum sau au fost bagati in capitalizarea firmelor!

    sa mergem la semnificatie…nevoia de capital..

    aceste deturnari de fonduri sunt imi apar mie, ( neavand informatii) ca exprimand nevoia de capital a firmelor romanesti!

    ar fi fost firesc ca sa fi avut firme cat de cat in zona de subdezvoltare, ca achizitiile in cauza sa conduca la afaceri si la dezvoltarea zonei…

    nu ai firme …ce faci? lasi o portita …ca sa nu se piarda banii in cauza…

    pai daca ar fi sa evaluam banii luati pe proiecte de cresterea coeziunii sociale….si ce s-a intamplat cu ei, ne-am apuca cu mainile de cap….

    a spus-o cu subiect si predicat actualul ministru al muncii…

  26. Moldovenii își plâng în pumni că se putea și fără devalizarea țării!
    Mulți dintre comentatori nu ați citit epopeea ITI DD!
    O aveți la sfârșitul articolului!
    100k euro e banii de buzunar! Mai lipsesc 1 mld!!! Un miliard! Citiți și apoi va minunați!
    Este un TUN dat cu girul EU.
    Degeaba, că ca pesedeaua nimeni nu se știe la bani!
    Podul vieții, fără nici o legătură cu terestra cu zona!
    CEL MAI MARE PROIECT DIN EUROPA!
    JAF DE 1.1 miliarde de euro!
    Restul e cancan. Bugetul plătește daunele….

  27. DIICOT,DNA,Curtea de Conturi ar trebui sa ancheteze si sa recupereze banii.Cei vinovati sa plateasca!

  28. Orice fond european, orice subvenție este un furt. Chiar și dacă sunt alocați banii pe principii corecte tot furt este. Nimeni și nimic nu da dreptul cuiva sa ia ia bani sub forma de taxe și impozite de la un grup de oameni pentru a îmbogăți alt grup de oameni. Redistribuirea este furt. Toți plătim impozite ca să ne fie bine tuturor, pentru ceva de care beneficiem toti, poate pentru protecția sociala a celor cu adevărat aflați intr un moment prost al vieții lor, nu sa devina unii milionari. Asa ca ce pot sa spun e ca sper sa se aleagă praful de toate fondurile și subvențiile.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.