Cum s-ar putea termina războiul dintre Israel și Iran? Câteva scenarii

Războiul dintre Israel și Iran s-ar putea termina cu o înfrângere a Republicii Islamice, cu o decizie a statului evreu de a-și opri operațiunile militare sau cu o extindere dramatică a conflictului în regiune, potrivit scenariilor avansate de experți. Aceștia susțin, de asemenea, că modul în care va evolua conflictul va depinde foarte mult de ceea ce vor face Statele Unite, Rusia și China.

Informația pe scurt:

· Israel și Iran continuă să se atace reciproc

· Bombardamentele au provocat victime și distrugeri semnificative în ambele tabere

· Iranul crede că SUA a ajutat atacurile israeliene

· Trump a respins acuzațiile și a cerut celor două părți să facă pace

· Foreign Policy avansează scenariul că Iranul ar putea capitula

· Alte variante prevăd o limitare a ofensivei israeliene și o extindere a conflictului

· Evoluția evenimentelor va depinde mult de ce vor face SUA, Rusia și China

Un război total

La sfârșitul sîptămânii trecute, armata israeliană a lansat cel mai mare atac aerian împotriva Iranului din ultimele decenii, printr-o operațiune denumită Rising Lion sau “Leul care se ridică.” Acțiunea a implicat aproximativ 200 de avioane, multe de tip F-35 Adir, echipate cu muniție de înaltă precizie, care au lovit zeci de ținte strategice.

Atacurile au vizat atât infrastructura de suprafață, cât și facilități subterane critice, cum ar fi laboratoarele nucleare din Natanz, Fordow și Isfahan, centre de comandă, instalații militare, dar și reședințe ale unor lideri iranieni.

Atacurile israeliene s-au concentrat pe:

· principalele instalații de îmbogățire a uraniului, în special la Natanz și Isfahan;

· facilități militare și infrastructură de rachete;

· elemente ale conducerii militare și științifice iraniene, inclusiv oameni de știință de rang înalt și comandanți ai Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC).

În capitala Teheran, dar și în alte regiuni, exploziile au provocat pagube semnificative, inclusiv incendii, distrugerea unor clădiri și victime civile. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat loviturile asupra facilităților nucleare, dar a declarat că nu s-a înregistrat o creștere a nivelului de radiații.

Printr-o serie de lovituri precise, Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au reușit să elimine mai mulți lideri-cheie din aparatul militar și științific iranian, între care:

· Mohammad Bagheri, șeful Statului Major al Forțelor Armate;

· Hossein Salami, comandantul suprem al IRGC;

· Gholamali Rashid, conducătorul centrului de comandă Khatam al-Anbiya;

· Amir Ali Hajizadeh, responsabilul programului iranian de rachete balistice;

· Fereydoon Abbasi, fost director al Organizației pentru Energie Atomică;

· Mohammad Mehdi Tehranchi, lider universitar influent în cercetarea nucleară;

· Trei experți de top în inginerie nucleară de la Universitatea Shahid Beheshti.

Operațiunea a fost precedată de o serie de misiuni secrete ale Mossad, serviciul de informații externe al statului evreu, care a fost cel mai important actor al Operațiunii Rising Lion. Potrivit informațiilor, spionii Mossad au desfășurat o serie de operațiuni sub acoperire adânc în interiorul Iranului pentru a elimina sistemele de apărare aeriană și lansatoarele de rachete balistice.

Sute de agenți Mossad, atât din interiorul Iranului, cât și din sediul central, au fost implicați, inclusiv o unitate specială formată din iranieni care lucrau pentru Mossad.

De asemnenea, în centrul Iranului, unități de comando Mossad au poziționat sisteme de arme ghidate în zone deschise, aproape de lansatoarele iraniene de rachete sol-aer.

Într-o altă zonă din interiorul Republicii Islamice, Mossad a desfășurat în mod secret sisteme de arme și tehnologii sofisticate ascunse în vehicule. Când a început atacul israelian, aceste arme au fost activate și au distrus ținte de apărare aeriană iraniene.

Mossad a înființat, de asemenea, o bază de drone de atac în interiorul Iranului, cu drone care fuseseră introduse în țară cu mult înainte de operațiune. În timpul atacului israelian, dronele au fost activate și lansate spre lansatoarele de rachete sol-sol aflate la baza Esfajabad, lângă Teheran, distrugând rachetele balistice înainte ca acestea să poată fi lansate spre Israel.

Iranul a răspuns inițial cu peste 150 de rachete balistice și 100 de drone, direcționate asupra orașelor Tel Aviv, Haifa și altor locații strategice israeliene. Mai multe clădiri civile și infrastructură urbană au fost lovite în atacurile iraniene.

În următoarele două zile, 15-16 iunie, Iranul a lansat noi valuri de atacuri, în timp ce Israelul a ripostat, bombardând baze militare, aeroporturi, clădirea televiziunii de stat iraniene, dar și un spital din Teheran, susținând că acolo se ascundeau lideri IRGC.

Teheranul a emis ordine de evacuare pentru zonele din nord-estul capitalei, provocând haos și panică în rândul populației. Peste 100.000 de locuitori au părăsit orașul.

Până luni, Iranul a anunțat aproximativ 400 de morți inclusiv civili, comandanți militari și oameni de știință, în timp ce atacurile iraniene cu rachete și drone au provocat 24 de morți și sute de răniți în Israel.

De asemenea, atât Iranul, cât și Israelul au raportat distrugeri importante, inclusiv avarii majore la infrastructura critică: electricitate, comunicații, spitale.

Tot luni, Israelul a afirmat că a obținut supremație aeriană asupra capitalei iraniene Teheran.

Iranul a cerut prin intermediul statelor din Golf și a Turciei ca SUA și comunitatea internațională să forțeze Israelul să accepte un armistițiu imediat, oferind, în schimb, relansarea negocierilor nucleare. Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul nu va opri ofensiva “până când nu va fi eliminată amenințarea nucleară iraniană.”

Atacul israelian a survenit într-un moment delicat, când negocierile între SUA și Iran privind programul nuclear sunt blocate, iar următoarea rundă de discuții urma să aibă loc duminică. Președintele american a îndemnat Iranul să ajungă la un acord “înainte să nu mai rămână nimic.”

Într-o declarație făcută în ziua în care americanii și iranienii urmau să se întâlnească în Oman, ministrul de externe de la Teheran, Abbas Araghchi, a afirmat că ţara sa dispune de “probe solide” privind sprijinul acordat de forţele americane atacului fără precedent lansat vineri de către Israel împotriva teritoriului iranian. “Noi dispunem de probe solide cu privire la sprijinul din partea forţelor şi bazelor americane din regiune atacurilor forţelor regimului sionist”, le-a spus Araghchi unor diplomaţi străini într-o reuniune difuzată de televiziunea de stat iraniană.

Preşedintele american a respins însă acuzațiile, reafirmând duminică că Washingtonul “nu are nimic de a face” cu atacurile israeliene împotriva Iranului.

Aceasta după ce Israelul a cerut Administraţiei Trump să participe direct la conflictul cu Iranul, cu scopul de a distruge infrastructura nucleară iraniană. Israelul nu deţine mijloacele tehnice necesare pentru a distruge complexul subteran de îmbogăţire a uraniului de la Fordow, construit în interiorul unui munte. În schimb, Statele Unite dispun de avioane bombardiere de mare capacitate şi bombe penetrante (“bunker buster”) capabile să lovească astfel de ţinte, aflate deja la distanţă operaţională de Iran.

Până acum însă, deși SUA au interceptat unele rachete iraniene în drum spre Israel, ele nu au participat direct la atacurile israeliene asupra Iranului. În descrierea atacurilor de vineri dimineață, secretarul de stat și consilierul prezidențial interimar pentru securitate națională, Marco Rubio, le-a caracterizat cu grijă drept o decizie “unilaterală” a Israelului.

Președintele Trump se opusese public atacului, însă liderii israelieni au interpretat poziția lui Trump ca o aprobare tacită – sau cel puțin ca o lipsă de opoziție activă.

Mai mult, Trump ar fi respins un plan al Israelului de a-l ucide pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, potrivit unor oficiali americani citați de CBS News. Astfel, Trump i-ar fi spus premierului Netanyahu că asasinarea lui Khamenei “nu este o idee bună.”

De asemenea, Trump a cerut celor două tabere să cadă la o înțelegere “la fel ca acordul India- Pakistan”. Pe platforma sa de socializare, Truth Social, Trump a scris: “Iranul și Israelul ar trebui să facă o înțelegere și vor face o înțelegere, la fel cum au făcut India și Pakistanul… Vom avea PACE, în curând, între Israel și Iran! Acum au loc multe apeluri și întâlniri. Fac multe și nu primesc niciodată credit pentru nimic, dar asta e OK, POPORUL înțelege. FACEM DIN NOU ORIENTUL MIJLOCIU MĂREȚ!”

Iar luni seara, Trump a parasit reuniunea G7 din Canada dupa ce a cerut locuitorilor din Teheran sa se evacueze cat mai repede, semn ca evenimentele se precipita in regiune.

Scenarii în Iran

Comentatorii susțin că războiul dintre Israel și Iran se află într-un punct critic. Cu sute de morți, infrastructură distrusă și evacuări în masă, ambele tabere par hotărâte să continue ofensiva. Iranul a cerut un armistițiu ca precondiție pentru negocieri nucleare, în timp ce Israelul vrea garanții că pericolul nuclear iranian este “neutralizat definitiv.”

Comunitatea internațională face eforturi să evite un război regional generalizat, dar orice greșeală sau provocare suplimentară ar putea declanșa o escaladare și mai mare – cu implicații globale asupra securității, economiei și stabilității politice în Orientul Mijlociu și dincolo de el.

Israelul a declarat că a atacat Iranul pentru a distruge capacitățile nucleare și militare ale Teheranului, considerând că Republica Islamică era foarte aproape de a construi o bombă nucleară și devenise o amenințare directă și iminentă pentru securitatea statului evreu.

Iranul a susținut însă constant că programul său nuclear are scopuri pașnice, în special pentru producția de energie. Cu toate acestea, Occidentul și Israelul acuză Teheranul că urmărește obținerea armei nucleare. Iranul îmbogățește în prezent uraniu până la 60% puritate, foarte aproape de nivelul necesar pentru armament nuclear – un fapt fără precedent pentru o țară fără program militar declarat.

Conform acordului nuclear din 2015, Iranul trebuia să se limiteze la un nivel de 3,67% și un stoc de maximum 300 kg de uraniu. Ultimul raport AIEA arată însă un stoc de peste 8.000 kg, din care o parte substanțială este îmbogățită peste pragurile permise.

Evaluările serviciilor americane indică faptul că Iranul nu a început oficial producerea unei arme nucleare, dar, înainte de atacurile israeliene, era pregătit tehnologic să facă acest pas într-un timp scurt, dacă ar fi decis acest lucru.

Cum s-ar putea însă finaliza acest conflict care a dat peste cap nu doar regiunea Orientului Mijlociu, dar a pus pe jar întreaga comunitate internațională? Foreign Policy a avansat mai multe scenarii posibile:

# Iranul capitulează. Experții FP susțin că prima posibilitate este ca Iranul să mai lanseze câteva atacuri militare împotriva Israelului, să pretindă în fața propriului popor că a contraatacat și a provocat victime în rândul israelienilor și pagube materiale statului evreu, dar să accepte rapid eforturile Statelor Unite și ale comunității internaționale pentru un armistițiu. Pe scurt, o capitulare forțată, mascată sub o aparență de demnitate salvată.

În esență, exact acest lucru l-a acceptat aliatul apropiat al Iranului, Hezbollah (cu baza în Liban), după campania israeliană din septembrie și octombrie 2024. De fapt, actuala campanie israeliană împotriva Iranului seamănă mult cu aceea, cred analiștii americani, care vorbesc despre loviturile devastatoare asupra infrastructurii militare, însoțite de numeroase asasinate și eliminări ale liderilor, care demonstrează o penetrare profundă a serviciilor de informații israeliene în structurile adversarului. Hezbollah, care dispunea de un arsenal masiv de rachete și zeci de mii de combatanți înarmați, a acceptat un armistițiu în mare parte în termenii Israelului, fără să fi lansat un contraatac eficient.

De exemplu, într-o operațiune spectaculoasă, demnă de filmele cu James Bond, spionii israelieni au detonat de la distanță mii de pagere și walkie-talkie folosite de gruparea teroristă din Liban. Atacurile au provocat mii de morți și răniți în rândurile membrilor Hezbollah, au compromis sistemele de comunicații interne ale grupului terorist și au creat paranoia în rândurile acesteia.

Spionii Mossad și-au adus o contribuție importantă și la asasinarea liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, și a multora dintre adjuncții săi de rang înalt, într-un atac țintit împotriva cartierului general al organizației teroriste produs la Beirut anul trecut.

Comparând cele două cazuri, Hezbollah și Iran, comentatorii cred că Iranul ar putea fi într-o situație similară cu cea a Hezbollah în 2024. Atacurile sale cu drone și rachete asupra Israelului s-au dovedit ineficiente, iar principalii săi aliați în regiune – în special Hezbollah – sunt doar umbre ale ceea ce erau odinioară, sugerând că puterea de descurajare a Iranului este acum ineficientă.

Atacurile israeliene devastatoare asupra liderilor de la Teheran ar putea fi aruncat conducerea iraniană în haos, îngreunând coordonarea unor atacuri cu rachete sau chiar luarea deciziilor de bază în timp real.

Deși Teheranul a anunțat că își înlocuiește rapid comandanții de vârf, eficiența acestei noi conduceri în mijlocul unui conflict activ este incertă, iar Israelul probabil îi va lovi și pe înlocuitorii acestora, amplificând degringolada în rândul liderilor iranieni.

# Israelul își încetează ofensiva. A doua posibilitate este ca Iranul să reziste atacurilor IDF și chiar să reușească să aplice câteva lovituri împotriva Israelului – fie prin acte de terorism, fie prin rachete care să penetreze sistemul de apărare israelian Iron Dome, fie prin alte mijloace – în timp ce presiunea internațională asupra Israelului de a opri războiul continuă să crească. Instalațiile nucleare ale Iranului, cum ar fi cele de la Natanz, ar putea suferi daune, dar Teheranul ar fi capabil să le repare relativ rapid.

Experții Foreign Policy au scris că, în general, atunci când Israelul își atacă dușmanii, beneficiază adesea de un sprijin pe termen scurt din partea Statelor Unite și chiar a unor aliați europeni importanți, dar aceste țări solicită acum încetarea rapidă a ostilităților, chiar dacă Israelul dorește să continue atacurile.

De altfel, Franța, Germania și Regatul Unit au cerut deja de-escaladarea situației.

Israelul ar putea să ignore opinia europenilor – care cer de luni întregi o încetare a focului în Gaza – dar este mult mai atent la opinia americană, în special la cea a președintelui Trump, a scris FP. Dacă Trump va exercita presiuni reale asupra lui Netanyahu, este posibil ca Israelul să scurteze operațiunile militare, considerând că pagubele provocate Iranului sunt suficiente pentru moment.

Rămâne neclar dacă o astfel de evoluție ar duce la o diplomație productivă. Administrația Trump a încercat să obțină un nou acord negociat privind programul nuclear iranian (deși ceea ce era pe masă semăna izbitor cu așa-numitul Joint Comprehensive Plan of Action – JCPOA – din care Trump s-a retras în 2018). Iranul părea să trateze negocierile cu seriozitate, cu sprijin aparent din partea conducerii, deși persistau tensiuni legate de îmbogățirea uraniului.

Așa cum am menționat anterior, Trump a cerut deja revenirea la masa negocierilor după atacuri, scriind pe platforma Truth Social: “Iranul trebuie să încheie un acord, înainte să nu mai rămână nimic, și să salveze ceea ce odinioară era cunoscut drept Imperiul Persan. Fără moarte, fără distrugere, PUR ȘI SIMPLU FACEȚI-O, PÂNĂ NU E PREA TÂRZIU.”

Astfel de negocieri ar putea fi atrăgătoare pentru Teheran, sunt de părere analiștii, care atrag atenția că economia iraniană este în colaps, iar promisiunea reducerii sancțiunilor este tentantă.

În plus, după o campanie militară atât de distructivă din partea Israelului, Iranul ar avea mai puțin de pierdut la masa tratativelor. Cu toate acestea, din punct de vedere politic, este mult mai dificil pentru regimul iranian să se angajeze în negocieri în timp ce atacurile continuă. Trump ar prezenta public orice concesie ca o victorie, iar Iranul ar părea că cedează sub presiune – lucru care de fapt, ar fi adevărat.

# Războiul se extinde. Un alt scenariu este extinderea războiului Israel-Iran într-un conflict regional. Înainte de atacurile israeliene, Iranul a amenințat că va ataca facilități americane din Orientul Mijlociu – atacuri care, dacă s-ar produce, ar crește semnificativ probabilitatea ca Statele Unite să se alăture campaniei israeliene de bombardamente.

Colaborarea în domeniul securității dintre SUA și Israel, existentă de mult timp, precum și sprijinul american pentru Israel în domeniul apărării aeriene și în alte aspecte, ar putea convinge Iranul că Statele Unite sunt deja implicate în război. Deși America a negat implicarea în atacuri, Iranul ar putea percepe Washingtonul ca fiind complice, iar negocierile drept o acoperire pentru pregătirile militare ale Israelului.

Deși oficialii israelieni și americani avertizaseră că refuzul Iranului de a ajunge la un acord va duce la acțiuni militare, cu doar câteva ore înainte de operațiune, Trump a confirmat că Statele Unite sunt angajate într-o soluție diplomatică și că atacurile nu sunt iminente. Dacă Teheranul percepe negocierile ca o stratagemă, țintele americane ar putea fi supuse unui risc crescut de atacuri iraniene.

# SUA escaladează conflictul. Statele Unite, din propriile motive, ar putea escalada conflictul, susține un alt scenariu avansat de FP. Oficialii americani ar putea considera că Israelul a făcut deja jumătate din treabă, iar SUA pot încheia misiunea prin bombardarea instalației nucleare de la Fordow cu muniții penetrante și eliminarea altor obiective rămase în urma atacurilor inițiale ale Israelului. Iranul probabil va apela la grupările aliate din Irak, Liban, Yemen și alte regiuni pentru a ataca Israelul, iar acestea ar putea adăuga ținte americane pe lista lor dacă SUA se implică în conflict, indiferent de motiv.

Astfel, Statele Unite s-ar putea regăsi atacând ținte din Yemen, Irak și alte locații. Iranul ar putea, de asemenea, recurge la terorism internațional, având în vedere că în trecut a demonstrat capacitatea de a lovi la nivel global.

Scenariul în care forțele americane s-ar putea alătura Israelului pentru a ataca Iranul a fost prognozat și de Amos Yadlin, fost șef al serviciilor secrete militare israeliene. Acesta a spus că implicarea americană ar putea fi declanșată dacă represaliile iraniene afectează Statele Unite – de exemplu, printr-un atac direct sau prin blocarea traficului petrolier prin strâmtoarea Hormuz.

Un fost oficial al Comandamentului Central al SUA a declarat și el că este puțin probabil ca Statele Unite să-și folosească mijloacele militare pentru a ajuta Israelul să bombardeze ținte iraniene, dar că planificatorii americani se pregătesc pentru diverse situații neprevăzute.

“Știu că aceasta este o îngrijorare concretă: Să zicem că un avion israelian este doborât și un pilot IDF se catapultează și aterizează undeva în Arabia Saudită sau ceva de genul – va merge armata americană să-l salveze? Și apoi, în ceața războiului, se întâmplă ceva?” a spus fostul oficial.

# Alte țări se alătură ostilităților. FP a scris că este posibil, deși deocamdată puțin probabil, ca aliații arabi ai SUA să se implice. Forțele Armate Iordaniene au raportat deja că au interceptat rachete și drone iraniene care le-au pătruns în spațiul aerian la 13 iunie. Situația este similară cu interceptările din 2024 ale rachetelor iraniene lansate asupra Israelului.

Deși acțiunile Iordaniei pot fi prezentate ca autoapărare, dacă SUA se implică, americanii ar putea folosi bazele lor militare din mai multe țări din regiune sau s-ar putea baza pe ele în alte moduri.

Amos Yadlin a sugerat și el că Rusia și China – ambele aliați ai Iranului – decid să susțină Teheranul împotriva Israelului și, posibil, împotriva Statelor Unite, creând condițiile pentru un conflict global. El a descris însă acest rezultat drept “puțin probabil.”

# Confruntările continuă. O ultimă posibilitate prognozată de experți este ca războiul dintre Israel și Iran să nu se încheie niciodată – cel puțin nu în mod formal. Deși valurile de lovituri israeliene masive s-ar putea opri la un moment dat, un conflict de intensitate mai scăzută ar putea continua luni de zile. Israelul ar putea lansa ocazional rachete sau atacuri aeriene împotriva Iranului, împreună cu asasinate și acte de sabotaj pe teritoriul Republicii Islamice.

La rândul său, Iranul ar putea ataca periodic Israelul cu rachete/drone, recurgând și la terorism sau alte metode de represalii. Nu ar fi un război total, dar nici o pace fragilă, au afirmat comentatorii de peste ocean.

În contextul acestor atacuri și contraatacuri continue, Iranul ar putea dezvolta un program nuclear clandestin, în afara angajamentelor de control al armelor și al inspecțiilor internaționale – folosind drept justificare loviturile israeliene. Dacă Israelul nu distruge toate cele trei locații de stocare a uraniului îmbogățit, această sarcină nu va fi dificilă pentru Teheran.

Foreign Policy scrie că sunt posibile și combinații între aceste scenarii. De exemplu, un armistițiu intermediat de SUA ar putea reprezenta un prim pas către un acord nuclear mai amplu. Iranul ar putea face concesii pe termen scurt, dar ar păstra dorința de răzbunare pentru mai târziu, lansând atacuri teroriste în lunile care urmează ca formă de represalii – acceptând astfel ideea unui “război etern” cu schimburi de lovituri intermitente cu Israelul.

Surse: BBC, Axios, New York Post, CNN, FoxNews, New York Times, Al Jazeera, Reuters, CBS News, Foreign Policy, AP, Wall Street Journal, Defense One, Foreign Affairs, iaea.org, jaf.mil.jo, Truth Social