Cum s-a transformat Europa de Est acum 30 de ani și cine au fost actorii schimbării

Căderea Zidului Berlinului, în noiembrie 1989, a fost punctul critic al unui an de schimbări fundamentale în cele şase ţări ale blocului socialista din Estul Europei, cu dezintegrarea guvernelor lor, scrie Agenția France Presse într-o analiză publicată de Rador.

Ungaria: se sfâşie Cortina. Cufundată de câţiva ani într-un proces de liberalizare, Ungaria a deschis o primă breşă în Cortina de Fier, demontând la 2 mai 1989 o alarmă electrică şi un sistem de gard dublu la frontiera cu Austria. Un alt pas a fost făcut pe 27 iunie: miniştrii de externe din Ungaria şi Austria, Gyula Horn şi Alois Mock, au tăiat simbolic şi „pentru fotografie” sârma ghimpată de la Sopron. Un an mai târziu, pe 10 septembrie, Ungaria le-a permis est-germanilor să treacă liber în Austria, denunţând unilateral un acord din 1969 cu RDG.

Polonia: victoria Solidariăţii. Primele alegeri pluripartite dintr-o ţară a blocului comunist, care au avut loc pe 4 iunie în Polonia, au marcat victoria sindicatului Solidaritatea al lui Lech Walesa. La 24 august, Tadeusz Mazowiecki, un consilier apropiat al lui Walesa, a devenit primul lider necomunist din Europa de Est, în mai bine de 40 de ani. Un an mai târziu, în decembrie 1990, Walesa – câştigător al Premiului Nobel pentru Pace în 1983 – a devenit primul preşedinte polonez al erei post-comuniste.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

RDG. Avertismentul lui Gorbaciov. La Leipzig (RDG), „manifestaţiile de luni” adunau mii de oameni în septembrie, pentru a cere reforme. Aceasta era cea mai mare serie de proteste de la răscoala muncitorilor din 1953. La 7 octombrie, la Berlin, în timpul ceremoniilor oficiale pentru cea de-a 40-a aniversare a RDG, liderul sovietic Mihail Gorbaciov i-a avertizat pe liderii est-germani împotriva stagnării. „Viaţa îi pedepseşte pe cei care întârzie”, i-a spus el lui Erich Honecker, care conducea ţara încă din anii 1970. Zece zile mai târziu, Honecker a fost nevoit să renunţe la putere, fiind înlocuit de Egon Krenz, un birocrat al aparatului comunist, dar deschis dialogului şi perestroicii lui Gorbaciov.

Ungaria, gata cu comunismul. La 7 octombrie, Partidul Comunist Ungar (PSOH, Partidul Socialist Muncitoresc Ungar) a abandonat toate referinţele la comunism. La 23 octombrie, la cea de-a 33-a aniversare a revoltei din 1956, mii de oameni au demonstrat cu steaguri ale căror simboluri comuniste fuseseră tăiate cu grijă. În aceeaşi zi, ţara s-a proclamat oficial „Republica Ungară”, abandonând termenii de „populară” şi „socialistă”.

La Berlin a căzut Zidul. De la demisia lui Honecker, la Berlin a domnit un climat de efervescenţă. Pe 4 noiembrie, cel puţin un milion de oameni – trei sferturi din populaţia Berlinului de Est – ocupau străzile. Guvernul nu rezistă şi demisionează în bloc trei zile mai târziu. Principala surpriză apare în noaptea de 9 noiembrie: la finalul unei conferinţe de presă televizate, asistentul neoficial al Egon Krenz, Günter Schabowski, anunţă că graniţele sunt deschise cu efect imediat. În weekend-ul următor, trei milioane de est-germani trec în Berlinul de Vest. Zidul este dărâmat cu dălţi de o mulţime jubilând.

Revoluţia de Catifea. Cehoslovacia se alătură în cele din urmă dansului. De la mijlocul lunii noiembrie, manifestaţiile se înmulţesc. Scriitorul Vaclav Havel devine cea mai importantă figură din Forumul Civic al opoziţiei. În decembrie a fost instituit un guvern de „înţelegere naţională”, liderul comunist Gustav Husak demisionează şi Havel devine preşedinte. Este Revoluţia de Catifea, realizată fără vărsare de sânge.

Bulgaria şi România. În Bulgaria, liderul istoric comunist Todor Jivkov cade şi el pe 10 noiembrie. O lună mai târziu, Partidul Comunist Bulgar renunţă la rolul său central şi sunt convocate alegeri pentru anul următor.
Ultima ţară din blocul estic care a rezistat schimbării, România, cade la sfârşitul lunii decembrie: expulzat de la putere, dictatorul Nicolae Ceauşescu este arestat, judecat rapid şi executat împreună cu soţia sa, pe 25 decembrie.

Sursa: AFP/ Rador/ Traducerea: Cristina Zaharia/ Sursa Foto: US Department of Defence