Cum s-a prăbușit elicopterul trimis să caute avionul MIG căzut în 2 martie: ordine contradictorii ale șefilor Forțelor Aeriene, piloților li s-a transmis prea târziu să revină la bază din cauza vremii – anchetă Recorder

Publicația Recorder a reconstituit modul în care un elicopter trimis în misiune de căutare a MIG-ului prăbușit pe 2 martie la Cogealag s-a prăbușit și el la câteva minute după decolare. Date din cutia neagră a elicopterului și notele date de șefii Forțelor Aeriene arată că aceștia au dat ordine contradictorii legate de decolarea elicopterului și s-au răzgândit când era deja prea târziu.

Pe 2 martie 2022, la o săptămână de la izbucnirea războiului din Ucraina, Armata Română pierdea, într-o singură noapte, opt oam eni și două aparate de zbor. O aeronavă MiG-21 LanceR, care executa o misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei, s-a prăbușit în zona localității Cogealac, din județul Constanța. Plecat în misiune de căutare, un elicopter IAR 330 PUMA, cu șapte oameni la bord, s-a prăbușit și el la câteva minute după decolare.

Ancheta Parchetului Militar trenează de peste o jumătate de an, iar Armata a oferit explicații evazive în care vina a fost aruncată mai mult asupra celor decedați în misiune. Recorder a intrat, însă, în posesia informațiilor de pe cutia neagră a elicopterului, precum și a notelor explicative olografe date la cald de cadrele militare implicate în coordonarea misiunii. Din toate aceste documente iese la iveală o lipsă de coordonare și o stare de degringoladă îngrijorătoare pentru Armata care ar trebui să ne apere în caz de război.

Generalul Viorel Pană, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, și generalul Valerică Vrăjescu, adjunctul său, au emis ordine contradictorii în privința decolării elicopterului, în condițiile unei situații meteorologice în care zborul era extrem de riscant.

Când au căzut de acord și au decis să anuleze misiunea, elicopterul tocmai se ridica de la sol. Piloții n-au mai apucat să primească ordinul de întoarcere la bază, tot din cauza unor erori în lanțul de comunicare.

În mod inexplicabil, omul care coordona misiunea ca șef de operații curente, aflat în Comandamentul Componentei Aeriene (CCA) de la Moara Vlăsiei, nu transmite prompt turnului de control ordinul de întoarcere dictat de cei doi generali, ci le cere operatorilor să-i întrebe pe piloți despre condițiile de zbor.

Piloții răspund că „e cam nasol”, turnul recepționează și transmite mai departe către comandament. Abia atunci, după ce se pierduseră minute bune, se solicită turnului să comunice piloților ordinul de întoarcere. Turnul nu mai poate, însă, lua legătura cu elicopterul, care tocmai se prăbușise. Toți cei șapte militari aflați la bord și-au pierdut viața.

Decizia de a ridica elicopterul și de a pune în pericol viața acestor oameni este cu atât mai gravă cu cât un echipaj american de la baza Mihail Kogălniceanu, căruia i se solicitase ajutorul, a refuzat să decoleze din cauza condițiilor nefavorabile de zbor, pe care le-a considerat prea periculoase.

La șapte luni de la accident, Parchetul Militar n-a reușit nici măcar să audieze părțile implicate, pentru a începe să lămurească multiplele semne de întrebare care se ridică în jurul acestui caz. Reprezentanții Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul București ne-au transmis că o să înceapă audierile de luna aceasta, dar nu știu exact când. În prezent, procesul se află în faza de elaborare a unei analize tehnice a accidentului.

Familiile victimelor se tem că trenarea dosarului e un semn că nu se vrea pedepsirea vinovaților și îi acuză pe cei care au permis decolarea. „Soțul meu avea numai 41 de ani. Avem trei copii și 21 de ani de căsătorie. Urma să ne construim o casă. În ziua în care s-a dus la unitate bătuse palma cu constructorii. Toate s-au năruit din cauza unor incompetenți și a unor decizii negândite, luate în grabă”, spune Leyla Bogdan, soția pilotului Florin Bogdan.

Citește toată investigația pe Recorder.ro