Cum rămâne cu ”Made in Germany”? Criza de la Volkswagen și viitorul economic al țării

Reducerile de locuri de muncă și posibilele închideri de fabrici la cel mai mare producător de automobile din Europa sunt semnul unei crize mai profunde în care se află economia germană, arată o analiză Deutsche Welle.

Anunțul de acum o săptămână al companiei Volkswagen, care nu mai exclude reducerea locurilor de muncă și închideri de uzine chiar la ea acasă, pentru prima dată în istoria sa de 87 de ani, a provocat o undă de șoc în țară.

Problemele celui mai mare producător de automobile din Germania nu sunt noi, dar s-au intensificat în ultima perioadă, atât din cauza creșterii costurilor de producție, cât și a unei economii interne mai slabe și a concurenței intense din partea Chinei. În plus, strategia ezitantă a VW privind vehiculele electrice a contribut și ea la un declin al veniturilor realizate de companie.

În următorii trei ani, constructorul auto trebuie să facă economii de aproximativ 10 miliarde de euro, ceea ce ar putea însemna nu doar desființarea a mii de locuri de muncă, ci probabil și închiderea unora dintre cele 10 linii de asamblare din Germania.

Rivalii Germaniei recuperează teren

Reformele dureroase de la VW pot fi privite ca parte a provocărilor mai ample cu care se confruntă economia germană de 4,2 trilioane (4200 de miliarde) de euro, a cărei creștere a fost frânată puternic de întreruperile lanțurilor de aprovizionare din timpul pandemiei și de criza energetică – în special din cauza reducerii livrărilor de gaz rusesc ieftin, care i-au diminuat competitivitatea.

„Volkswagen este imaginea succesului industriei germane din ultimele nouă decenii”, a declarat săptămâna trecută Carsten Brzeski, economistul șef al băncii ING pentru Germania, într-un interviu pentru DW. „Situația de la VW ne arată care sunt pagubele pe care le produc patru ani de stagnare economică și 10 ani de deteriorare a competitivității internaționale, o situație în care investițiile își pierd atractivitatea”.

Potrivit agenției naționale de statistică Destatis, economia Germaniei s-a contractat anul trecut cu 0,3%, după ce trei institute economice importante prognozaseră o creștere de 0% a produsului intern brut (PIB) în 2024. Tabloul economic actual contrastează cu cei 10 ani consecutivi de creștere economică înregistrați de Germania înainte de pandemia de coronavirus, aceasta fiind cea mai lungă perioadă de creștere de la reunificarea din 1990.

Sunt zilele industriei germane numărate?

Veștile șoc de la VW, alături de știrile negative despre alți giganți industriali germani – inclusiv BASF, Siemens și ThyssenKrupp – au contribuit la răspândirea ideii că vremurile bune ale Germaniei au apus și că declinul economic este inevitabil.

„Anunțul VW este cu siguranță un simptom al unei stări de rău mai generale în industria germană și mai puțin un caz izolat”, a declarat Franziska Palmas, economistă la Capital Economics, cu sediul la Londra, într-un interviu pentru DW. Ea amintește că în luna iulie producția industrială germană a fost cu aproape 10% sub nivelul de la începutul anului 2023, continuând tendința descendentă din ultimii șase ani.

Experta spune că, pe lângă problemele care afectează sectorul auto, Germania se confruntă și cu o „pierdere permanentă a capacității de producție în industria energointensivă”, ca efect al crizei energetice din 2022 determinate de invazia Rusiei în Ucraina. Capital Economics se așteaptă ca ponderea sectorului industrial în PIB-ul Germaniei să „continue să scadă în următorul deceniu”.

Creșterea populismului a obstrucționat reformele

Sudha David-Wilp, director al biroului din Berlin al grupului de reflecție German Marshall Fund, crede că problemele țării sunt rezultatul reticenței guvernelor din ultimii ani de a promova reforme necesare, dar dureroase. Expertul spune că printre motive se numără ascensiunea în ultimul deceniu a unor partide precum Alternativa pentru Germania (AfD) – de extremă dreaptă.

„Anii Merkel au fost destul de confortabili și Germania a fost suficient de bogată pentru a trece prin criza pandemică”, a declarat David-Wilp pentru DW. „Însă odată cu ascensiunea populismului, partidele consacrate vor să se asigure că germanii se simt în siguranță din punct de vedere economic, astfel încât să nu cadă pradă partidelor care propagă frica”.

Problema cu acest tip de strategie este că nu face decât să amâne inevitabilul, în condițiile în care concurența acerbă reprezentată de competitorii mai ieftini continuă să reducă partea de profit a Germaniei în economia globală. Între timp, înrăutățirea problemelor geopolitice – vezi tensiunile între Occident, Rusia și China – amenință să reducă și mai mult globalizarea, de care Germania a profitat din plin.

Reformele VW, un „ultim semnal de alarmă”

„Lumea se schimbă, la fel ca sursele noastre de creștere economică”, a declarat Bjeske de la ING. „Criza de la VW ar trebui să fie ultimul semnal de alarmă pentru factorii de decizie germani, care trebuie să treacă la investiții și reforme, astfel încât țara să poată deveni din nou mai atractivă”.

Este însă greu de prezis care este ritmul în care pot fi înfăptuite aceste reforme. Aceasta nu doar din cauza așa-numitei frâne a datoriei – un articol constituțional care limitează deficitele bugetare structurale anuale la 0,35 % din PIB -, ci și a luptelor interne între partenerii de coaliție ai cancelarului Olaf Scholz cu privire la bugetul federal pentru 2025, care lasă mai puțin spațiu de manevră pentru stimulente fiscale suplimentare.

În pofida fluxului de știri negative, Germania rămâne totuși un centru cheie pentru investițiile internaționale. Companii precum Google, Microsoft, Eli Lily, Amazon și producătorul auto chinez BYD au anunțat investiții puternice în Germania în ultimele 18 luni.

În plus, Berlinul a alocat subvenții de aproximativ 20 de miliarde de euro pentru a stimula sectorul național al semiconductorilor, în special în estul Germaniei, sprijinind investițiile producătorilor taiwanezi de cipuri TSMC și Intel.

Se conturează noua direcție a Germaniei

Biotehnologia, tehnologiile ecologice, inteligența artificială și apărarea sunt alte sectoare în creștere ale economiei germane, spune David-Wilp pentru DW. Guvernul, crede experta, ar putea sprijini și mai mult aceste domenii, pe măsură ce își elaborează noua strategie industrială.

„Nu este totul sumbru și trist. Există căi de urmat pentru creștere, dar lucrurile trebuie să se înrăutățească înainte de a se îmbunătăți iar acest simț al inovării trebuie să fie reaprins”, spune ea.

Însă reformele vor trebui probabil să aștepte până după următoarele alegeri federale, programate în septembrie 2025, și care probabil vor duce la înlocuirea coaliției lui Scholz, formată din social-democrații de centru-stânga, ecologiști și liberal-democrați.

Angoasa actuală amintește de criza economică a Germaniei de la sfârșitul anilor ´90, când țara a fost descrisă ca fiind „omul bolnav al Europei”.

Ministrul de Finanțe, liberalul Christian Lindner, a explicat participanților la Forumul Economic Mondial din ianuarie că Germania este mai degrabă un „om obosit” care are nevoie de „o ceașcă bună de cafea”, adică de reforme structurale.