Cum protejăm fermierii și consumatorii europeni de efectele războiului din Ucraina (Op-ed)

Ucraina și Federația Rusă sunt doi exportatori majori de produse agroalimentare către Uniunea Europeană. Este clar, însă, că Ucraina nu va mai putea exporta la cotele din trecut, din cauza războiului, iar Rusia va folosi exporturile ca instrumente de presiune politică.

Nu trebuie să permitem ca invazia Rusiei în Ucraina să provoace o criză alimentară la nivelul Europei. Pentru a proteja fermierii și a garanta siguranța alimentară, Uniunea Europeană trebuie să acționeze.

Care este situația actuală

Ucraina și Federația Rusă sunt exportatori majori de produse agroalimentare spre Uniunea Europeană.

Conform unui raport al Comisiei Europene, Ucraina a exportat în UE produse agroalimentare în valoare de aproape 7 miliarde de euro în 2021, fiind astfel al patrulea partener comercial agroalimentar al Uniunii. 36% din importurile de cereale ale Uniunii provin din Ucraina, precum și 16% din importurile de produse din semințe oleaginoase.

Federația Rusă este de asemenea o sursă semnificativă de produse agroalimentare pentru Uniunea Europeană. În 2021, exporturile către țările UE s-au ridicat la 2,1 miliarde de euro, în principal fiind vorba despre semințe oleaginoase, cereale și ingrediente pentru furaje.

Însă, în contextul invaziei ruse din Ucraina, aceste exporturi s-au redus considerabil.

Fermierii ucraineni își apără țara cu arma în mână

În cazul Ucrainei, motivele sunt evidente. În condițiile războiului, fermierii ucraineni își apără în momentul de față țara cu arma în mână, nu mai pot lucra pământul și nu mai pot îngriji culturile. Astfel, producția la nivelul Ucrainei este puternic afectată. De exemplu, ministrul ucrainean al Agriculturii afirma săptămâna trecută că recolta de cereale a Ucrainei pe acest an ar putea fi redusă la jumătate din cauza războiului.

În cazul Federației Ruse, aceasta va folosi exporturile de produse agroalimentare ca instrumente de presiune politică. Va exporta în principal spre țări cu conduceri favorabile, care o protejează și care susțin regimul de la Kremlin.

Astfel, lanțurile de aprovizionare și stocurile de alimente sunt afectate, ceea ce se transpune într-o schimbare a prețului la rafturi, afectând consumatorul final, adică cetățenii europeni, care deja resimt prețurile crescute la energie și combustibili generate tot de invazia Rusiei în Ucraina.

Datele Eurostat arată că prețurile la energie au înregistrat o majorare cu două cifre în luna martie, o creștere de 44,7% (comparativ cu 32% în februarie), în timp ce prețurile la alimente au crescut cu 5%. Toate acestea au dus la creșterea record a inflației, ceea ce afectează și mai mult cetățenii europeni.

Rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 7,5% în luna martie, de la 5,9% în luna februarie. Este un nivel record pentru zona euro. Comparativ, în urmă cu un an, rata inflației în zona euro era de 1,3%.

Ce trebuie făcut

1. Sprijin pentru fermieri

Uniunea Europeană trebuie să sprijine fermierii și să garanteze siguranța alimentară a oamenilor. Nu trebuie să permitem ca invazia Rusiei în Ucraina să provoace o criză alimentară la nivelul Europei.

În primul rând, trebuie să creștem producția la nivel european pentru a ne asigura că producem suficient și nu există riscul de penurie de alimente în țările membre ale Uniunii Europene. Cetățenii europeni nu trebuie să resimtă la rafturi consecințele războiului.

Comisia Europeană trebuie să își folosească toate instrumentele disponibile în cadrul Politicii Agricole Comune pentru a proteja fermierii și a asigura securitatea alimentară.

În data de 23 martie 2022, Comisia anunța acordarea a 500 de milioane de euro, inclusiv din rezerva de criză, pentru a sprijini producătorii cei mai afectați de consecințele grave ale războiului din Ucraina. Comisia propunea de asemenea, la acel moment, un nou cadru temporar de criză, de sine stătător, care să includă și fermierii, producătorii de îngrășăminte și sectorul pescăresc, permițând acordarea de ajutoare de stat fermierilor afectați de creșteri semnificative ale costurilor factorilor de producție.

Sunt măsuri foarte utile, dar este nevoie de sprijin suplimentar.

Este clar că acest război ne-a obligat să ne reevaluăm, cel puțin pentru moment, prioritățile imediate. Vom avea nevoie de resurse suplimentare pentru apărare, pentru gestionarea crizei refugiaților, pentru reconstrucția Ucrainei.

Însă un lucru este clar: fermierii și agricultura nu trebuie să fie victimele războiului absurd dus de Putin. Trebuie să folosim la fel ca până acum Bugetul Uniunii Europene pentru sprijinirea fermierilor și să nu existe tăieri la liniile bugetare care le sunt adresate. Fermierii din toată Europa, inclusiv din România, trebuie sprijiniți, nu să li se reducă sursele de finanțare. Doar așa putem să ne asigurăm că vom avea suficiente resurse alimentare și stocuri pentru a asigura nevoile cetățenilor europeni.

2. Sprijin pentru Ucraina și statele din vecinătatea imediată a UE

În plus, trebuie să ne asigurăm că avem o producție stabilă și suficientă la nivel european pentru a ajuta și Ucraina, în condițiile în care va avea nevoie de ajutor suplimentar, dar și pentru a ne asigura că oamenii din vecinătatea imediată a Uniunii Europene au acces suficient la hrană.

De exemplu, țări precum Liban, Somalia, Eritreea, Djibouti sau Tunisia au importat din Ucraina până la aproape 50% din grâu în anul 2021. Mai mult decât atât, în nordul Africii, din cauza înăspririi condițiilor de climă, producția autohtonă este în pericol, fapt ce pune și mai multă presiune pe stocurile de hrană.

Astfel, trebuie să asigurăm că există suficiente produse agroalimentare și în țările din vecinătatea imediată a Uniunii. Dacă oamenii se confruntă cu lipsa de produse alimentare, de hrană, ne vom confrunta și noi, la nivel european, cu un val mare de refugiați din nordul Africii, în plus față de valul de refugiați care fug din calea războiului.

De aceea, este foarte important să ajutăm atât Ucraina, dar și țările din vecinătatea imediată a Uniunii Europene.

3. Protejarea pieței interne

Trebuie, de asemenea, să protejăm piața noastră internă împotriva oricăror obstacole. Embargoul pe exporturi nu este soluția.

Cu toții consumăm produse alimentare din țara noastră, dar și din alte state membre ale Uniunii Europene. Introducerea de bariere în piața internă europeană afectează atât fermierii, cât și consumatorii din țările noastre. La finalul zilei, vor fi mai puține produse pe rafturi și la prețuri mai mari.

4. O evaluare a Strategiei „De la fermă la consumator”

Mai mult decât atât, trebuie să evaluăm la nivel european măsurile din Strategia „De la fermă la consumator” pentru a vedea dacă unele necesită o amânare temporară. Pentru asta, avem nevoie de o analiză foarte precisă a impactului crizei din Ucraina asupra agriculturii europene.

Sigur că fermierii trebuie să contribuie la reducerea poluării, la reducerea emisiilor de dioxid de carbon și la combaterea schimbărilor de climă. Însă trebuie să vedem exact cât de mult pot face asta în acest an, în contextul în care sunt puternic afectați de războiul din Ucraina.

Inamicul în momentul de față este regimul de la Kremlin, nu fermierul european. Nu trebuie să punem o presiune și mai mare asupra lor acum. Ci, din contră, trebuie să îi sprijinim.

Toate măsurile de mai sus vor reduce presiunea pe sistemul agroalimentar din Europa și ne vor permite să evităm o criză alimentară, reducând dependența Uniunii Europene de importurile de alimente.

Acest război ne-a arătat că Uniunea Europeană nu trebuie să fie dependentă de importuri, în general, fie că este vorba de alimente, de tehnologii sau de gaz și petrol. Orice dependență prea mare de vreo altă țară din afara Uniunii sau vreo regiune constituie o vulnerabilitate. Trebuie să avem căi cât mai diverse la importuri și opțiuni cât mai flexibile. Sectorul alimentar este doar începutul.

Nota Redacției: Siegfried Mureșan este europarlamentar PPE. Opiniile sale nu reprezintă poziția redacției