Cum prăbușirea surprinzătoare a unei stele ne-ar putea învăța mai multe despre găurile negre

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Este povestea unui noroc chior care ar putea revoluționa înțelegerea noastră asupra cosmosului: cercetătorii din Statele Unite au observat întâmplător o stea transformându-se într-o gaură neagră fără să fi explodat în prealabil, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

Această transformare, relatată joi în prestigioasa revistă Science, constituie cea mai solidă dovadă până în prezent a unui fenomen teoretizat de multă vreme, potrivit căruia anumite stele se transformă încet în găuri negre fără a produce o explozie spectaculoasă, potrivit autorilor.

Proiectul lor nu se concentra însă pe aceste misterioase corpuri celeste, explică pentru AFP astrofizicianul Kishalay De, autorul principal al studiului.

Împreună cu colegii săi, el studia stelele din galaxia vecină Andromeda când, brusc, a apărut un obiect neobișnuit care s-a luminat mai întâi… apoi s-a întunecat până a dispărut.

„Atunci a început cu adevărat misterul”, povestește el.

Pentru a înțelege despre ce era vorba, echipa s-a apucat să studieze arhivele misiunii NEOWISE a NASA, care utilizează imagini în infraroșu dintr-un telescop spațial pentru a detecta și caracteriza obiectele aflate în apropierea Pământului.

Datorită acestor date, ei au reconstituit un istoric de cel puțin un deceniu.

„Supernova eșuată”

Nu este prima dată când oamenii de știință observă ceea ce cred că este o „supernova eșuată”, adică o stea care se prăbușește direct într-o gaură neagră fără o explozie orbitoare numită „supernova”. Un prim caz a fost identificat deja în urmă cu aproximativ zece ani.

Dar această nouă observație prezintă un avantaj important: provine din galaxia cea mai apropiată de a noastră, la aproximativ 2,5 milioane de ani lumină de Pământ, ceea ce o face mult mai luminoasă și mai ușor de studiat.

În plus, există mai mult de un deceniu de date de observare a stelei în cauză, ceea ce va permite oamenilor de știință să îi reconstituie istoria recentă, subliniază pentru AFP Daniel Holz, astrofizician la Universitatea din Chicago.

Pentru acest specialist în găuri negre, care nu a participat la aceste lucrări, natura „fortuită” a acestei noi descoperiri este extrem de entuziasmantă.

Oamenii de știință caută de mult timp astre care dispar brusc, „dar este dificil să le surprindem în flagrant”, subliniază el, amintind că moartea unei stele survine după miliarde de ani de existență.

„Trebuie să ai noroc. Nu poți să te mulțumești să privești o stea spunându-ți «voi aștepta aici»”, remarcă el.

„Ultima suflare”

Tocmai din acest motiv, acest studiu ar putea deschide noi perspective, spune Kishalay De.

Pentru că, înainte de a se stinge, stelele ar trebui să expulzeze o parte din materia lor și să pară astfel momentan mai strălucitoare. Și tocmai acest fenomen „ne-a fost semnalat în infraroșu și a dus la descoperire”, explică el.

„Acest lucru ne îndreaptă către o metodă complet nouă de identificare a dispariției stelelor: nu mai căutăm doar stelele care se sting, ci identificăm radiația infraroșie asociată procesului”, continuă el, calificând acest fenomen drept „ultima suflare” a stelei.

Steaua identificată era mai mică decât ne-am fi așteptat „în mod normal” de la o viitoare gaură neagră, subliniază astrofizicianul.

„Acest lucru ne arată că spectrul stelelor susceptibile de a se transforma în găuri negre este poate mult mai larg decât ne-am imaginat în trecut”, concluzionează De.

Pentru Daniel Holz, această descoperire reprezintă „un progres extraordinar” în înțelegerea găurilor negre din univers.

„Este o nouă dovadă că ele există cu adevărat (…) Și este pur și simplu incredibil.”