Cum pot fi gestionaţi eficient cei 2 miliarde de lei pentru cercetare: propunere de clonare a sistemului american

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii Octavian Micu, Mihai Miclăuș şi Lucian Ancu, autorii unui blog colectiv, propun o revoluţie radică în sistemul de gestionare a proiectelor de cercetare din România. Cei trei au analizat modul ineficient şi corupt în care e gestionat bugetul de circa 2 miliarde de lei al cercetării şi propun o soluţie inspirată din experienţa SUA, ţara care atrage cei mai străluciţi cercetători.

Articolul complet publicat pe blogul comun:

„Ne-am gândit să dăm o mână de ajutor guvernanților și să le facem următoarea propunere: dați-ne să gestionăm noi, cercetătorii, 50% din fondurile bugetare alocate cercetării, iar voi cheltuiți restul pe ce doriți: direcții strategice (definite de ce experți doriți), instalații de interes național (la fel, categorisite chiar și de Dorel, dacă doriți), infrastructuri de cercetare alese pe sprânceană de, să zicem, dl Dr Șerban Valeca (am observat că are mână bună, introducându-și reactorul nuclear de la Mioveni direct în SNCDI 3).

La 5 ani facem o evaluare intermediară și alta la 10 ani, cu rezultatele obținute cu aceeași bani de voi și de noi. Pentru o evaluare obiectivă aducem experți din partea Scicene Europe. Sperăm să nu vă deranjeze, dar rapoartele înaintate acestora vor trebui scrise în limba engleză…

Ce ziceți? Nu aveți nimic de pierdut. Ați demonstrat în anii precedenți că nu puteți duce greul gestionării banilor care vi se pun în brațe, execuțiile bugetare fiind întotdeauna cu câteva sute de milioane mai mici decât sumele alocate la început de an prin legea bugetului de stat. Acceptați, vă rugăm, o mână de ajutor din partea noastră, a cercetătorilor.

Propunem ca model pentru gestionarea banilor de către cercetători National Science Foundation (NSF) din SUA. Pentru că nu are rost să reinventăm roata, luăm ceva care merge strună! Documentul de înființare a NSF – una din cele mai vechi și mai prestigioase organisme de finanțare a cercetării – are un statut de lege organică  (NSF Act of 1950), făcând parte din „United States Code at 42 U.S.C. §1861”. Reglementările de funcționare a NSF se află în „Code of Federal Regulations at 45 C.F.R. Part VI”.

Din bugetul de aprox. 2 miliarde lei ce se alocă anual MCI (adică acel procent de 0,18-0,25% din PIB, și din care execută între 1,2 și 1,8 miliarde la final de an) să punem 1 miliard în această fundație (haideți să o numim F50FGC – Fundația 50% din Fonduri Gestionate de Cercetători). Fundația va avea, la fel ca NSF, un National Science Board (Consiliul Director al F50FGC – CDF50) astfel: „The NSB is made up of 25 Members appointed by the President. The NSF Director is an ex officio Member. Members serve six-year terms. With the exception of the NSF Director, one-third of the Board is appointed every two years. NSB Members are drawn from industry and universities, and represent a variety of science and engineering disciplines and geographic areas. The NSB is apolitical. The NSF Act of 1950, as amended, states that nominees to the “Board (1) shall be eminentin the fields of the basic, medical, or social sciences, engineering, agriculture, education, research management or public affairs*; (2)shall be selected solely on the basis of established records of distinguished service; and (3) shall be so selected as to provide representation of the views of scientific and engineering leaders in all areas of the Nation.”

Ce are România în prezent? Are o cacealma compusă din următoarele Consilii Consultative, aflate în subordinea celor două ministere de resort, iar membrii acestora sunt schimbați ori de câte ori are chef ministrul:

• Ministerului Educației Naționale

1. Consiliul Naţional de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (C.N.S.P.I.S.)
2. Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.)
3. Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (C.N.F.I.S.)
4. Consiliul Naţional al Bibliotecilor Universitare (C.N.B.U.)
5. Consiliul de Etică şi Management Universitar (C.E.M.U.)
6. Consiliul Naţional al Rectorilor (C.N.R.)
7. Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar (C.N.F.I.P.)
8. Consiliul Minorităţilor Naţionale (C.M.N.)
9. Consiliul Naţional al Elevilor (C.N.E.)

• Ministerului Cercetării și Inovării

1. Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare (C.C.C.D.I.)
2. Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (C.N.E.C.S.D.T.I.)
3. Consiliul Naţional pentru Transfer Tehnologic şi Inovare (C.N.T.T.I.)
4. Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (C.N.C.S.)

Legislația primară care le definește este Legea 1/2011, art. 217, iar fiecare din acestea funcționează în baza unui Ordin al ministrului.

Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI), Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare (CCCDI), Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS) și Consiliul Național pentru Transfer Tehnologic și Inovare (CNTTI) au menirea de a emite opinii și judecăți în privința normelor de etică și deontologie, elaborării politicilor și strategiilor, coordonării și evaluării activității de cercetare științifică, monitorizării și evaluării în implementarea strategiilor naționale și a planurilor naționale și sectoriale în domeniul cercetării. Prin urmare, ele au nevoie de o garantare a independenței de gândire față de puterea politică. Aceasta presupune stabilitate, mandate și competențe clar definite, cât și reguli predictibile de înlocuire a membrilor. Din nefericire, aceste lucruri nu sunt statuate în legislația primară existentă. (extras din Comunicatul Asociației Ad Astra din 01.05.2017 – vezi www.ad-astra.ro)

În continuarea extrasului de mai sus: CNFIS îndeplinește roluri similare, dar cu privire la mediul universitar și finanțarea acestuia, iar CNATDCU a căpătat recent o nouă dimensiune, prin implicarea acestuia în lupta împotriva plagiatului, alături de activitatea principală, de atestare a titlurilor, diplomelor și certificatelor universitare.

Probleme identificate în funcționarea CNECSDTI, CCCDI, CNCS, CNTTI, CNFIS și CNATDCU:

• Încă de la înființarea lor acestea au avut o activitate deficitară din cauza disfuncționalităților apărute în asigurarea secretariatului tehnic prevăzut în lege;
• Lipsa de transparență în activitatea acestora s-a manifestat și se manifestă prin site-uri web învechite și neactualizate, unde cu greu se poate găsi lista membrilor respectivului consiliu, iar CV-urile acestora lipsesc;
• Componența lor poate fi modificată după bunul plac al ministrului care ocupă vremelnic respectiva funcție, prin emiterea unui Ordin; aceasta în condițiile în care Regulamentele de organizare și funcționare prevăd desemnarea membrilor pentru un mandat de patru ani;
• Fiind consilii consultative, ministrul poate să nu ia în considerare punctul acestora de vedere și chiar să nu-l ceară (recent, ca excepție, deciziile CNATDCU au devenit obligatorii pentru ministru – nu știm până când…);
• Chiar dacă în 2016 s-a încercat pentru prima dată desemnarea membrilor în trei din aceste consilii (CNCS, CNECSDTI și CNATDCU) printr-o consultare publică transparentă și care a beneficiat de comitete de selecție a candidaților, aceste progrese au fost rapid șterse de noua guvernare, pe fondul permisiv al legii. De aici și Ordinele de ministru privind desemnarea noilor membrii în consiliile subordonate MCI, precum și anumite restructurări în CNATDCU, care au dus la demisii ale unor oameni de valoare ce și-au văzut efortul diluat prin cooptarea în comisii a unor non-valori (putând fi suspectată în schimb o anumită servilitate politică a acestora);
• Rapoartele anuale ale acestor consilii, care ar trebui să fie publice pe web sunt cvasi-inexistente. Excepție face CNFIS, care ar trebui să constituie un exemplu de seriozitate și responsabilitate a membrilor, dar mai ales de respectare a prevederilor legale;
• Ultima și poate cea mai importantă sursă cauzatoare de disfuncționalități: aceste consilii nu au personalitate juridică și implicit nici filă de buget.

Dintre toate „CCC”-urile de mai sus considerăm că un rol primordial în cercetarea românească (prin prisma gestionării fondurilor aflate la dispoziție) îl au CNCS și CCCDI.

Propuneri

1. Înființarea „Fundației 50% din Fonduri Gestionate de Cercetători” (F50FGC) cu al său Consiliu Director (CDF50), având un statut și respectiv regulament de organizare și funcționare cuprinse în lege organică.
2. CNCS și CCCDI vor funcționa sub directul control al CDF50.

Metodologie pentru popularea cu membri a CDF50, CNCS și CCCDI.

• Pornind de la Cartea Albă a Cercetării din România (http://old.ad-astra.ro/cartea-alba/?lang=en), alcătuită de Ad Astra în 2011, să fie aduse la zi informațiile, alături de îmbunătățirea metodologiei. Astfel, vom avea o radiografie clară asupra valorii cercetătorilor români și mai mult, îi vom putea clasifica în funcție de indicatorii scientometrici acceptați internațional pe domenii de expertiză. Costul acestei acțiuni este de aprox. 35.000 EUR, conform ofertei de preț a Clarivate; probabil mai puțin pentru Stat, având în vedere că pompăm deja 250 milioane lei pentru acces la bazele de date, inclusiv Clarivate, prin programul AnelisPlus2020;
• Pasul doi ar fi invitarea primilor 5 clasați din diferitele domenii să facă propuneri și/sau autopropuneri de membri pentru popularea CDF50, CNCS și CCCDI, avându-se în vedere ca minim 1/3 din aceștia să fie români din diaspora. Criteriul principal folosit în ierarhizarea celor 5 va fi producția lor științifică în calitate de autor corespondent în reviste situate în top 25% din domeniu (conform AIS calculat de Clarivate), sau autor principal în articole publicate în reviste indexate de Arts and Humanities Citation Index. Pentru a lua decizii atât de importante sunt necesari cercetători care și-au dovedit în acest fel excelența în cercetare;
• Dacă nu asigurăm acest minim 1/3 români din diaspora, care activează la universități de prestigiu din lume (putem cere chiar ca acestea să fie în top 200, folosind Times Higher Education World University Rankings), riscăm să ne consangvinizăm mai mult decât suntem deja;
• Să fie interzisă schimbarea a mai mult de 1/3 din membri de către președinte, și nu mai repede de 2 ani de la numire;
• Numirile unor noi membri să poată fi blocate prin votul a 2/3 din cei existenți deja, alături de o explicație publică, dacă asupra acestora planează suspiciuni în privința integrității morale, competențelor științifice sau de orice altă natură care nu ar fi compatibile cu statutul de membru în CDF50, CNCS sau CCCDI.
• Președintele numește membrii și exercită ulterior controlul asupra activității celor trei entități prin intermediul unui grup de experți din partea Science Europe (apropos, România nu e membră), toate rapoartele acestora fiind publice.

Prin legea organică CDF50 va fi mandatat cu elaborarea politicilor publice în domeniu. Regulamentele de organizare și funcționare ale consiliilor prezente pot fi luate ca punct de pornire, deoarece, așa cum arătam mai sus ele „au menirea (n.r., prin regulamentul de funcționare) de a emite opinii și judecăți în privința normelor de etică și deontologie, elaborării politicilor și strategiilor, coordonării și evaluării activității de cercetare științifică, monitorizării și evaluării în implementarea strategiilor naționale și a planurilor naționale și sectoriale în domeniul cercetării”.

Ce ziceți, dragi politicieni? Batem palma? Sau preferați risipa banului public, fie prin incapacitatea de a gestiona puținul ce vi se dă, fie prin spirale obscure, fie prin conceperea de strategii pe care nici prin gând nu vă trece să le respectați? Mă rog, tot ați putea face asta și după ce batem palma, dar folosind doar 50% din fondurile pe care le aveți acum la dispoziție.