Cum l-a umilit Putin pe Trump – analiză The Atlantic

În sfârșit, președintele Donald Trump ‚se ia la trântă’ cu Vladimir Putin. Sau cam așa ceva, deocamdată, relatează The Atlantic, citată de Rador Radio România.

Respectul arătat de Trump față de președintele Rusiei a fost unul dintre cele mai de durată subtexte geopolitice din ultimul deceniu. Dar nemulțumirile sale față de Putin au sporit. Săptămâna trecută, președintele a declarat că Statele Unite au primit „tot felul de c***turi” din partea lui Putin. Astăzi, el a autorizat, prin intermediul NATO, un important transport cu armament destinat Ucrainei și a amenințat Rusia cu noi taxe vamale dacă războiul nu se va încheia în 50 de zile.

Totuși, schimbarea nu arată faptul că Trump ar fi adoptat o nouă strategie asupra lumii, după cum mi-au spus doi oficiali de la Casa Albă și doi consilieri ai președintelui, care au dorit să își păstreze anonimatul ca să poată discuta asemenea subiecte delicate. Trump nu și-a manifestat o nouă admirație față de Ucraina sau față de președintele acestei țări, Volodimir Zelenski. El nu a devenit brusc un susținător al alianțelor transatlantice tradiționale pentru a contracara Moscova, așa cum au făcut-o predecesorii săi. Trump a preferat mai degrabă să fie insultat.

Ignorând promisiunile lui Trump de a pune capăt războiului și preferând să-și întărească lupta, Putin l-a făcut pe Trump să pară un partener minor în toată această relație. „Liderul rus și-a întărit cu adevărat mâna”, după cum mi-a spus un oficial. „Președintele i-a oferit ocazii după ocazii, dar e destul”.

Trump s-a instalat crezând că, în 24 de ore, va putea asigura un armistițiu durabil între Ucraina și Rusia, bazându-se pe relațiile sale cu Putin, relații pe care el le considera bune. Luni în șir, el s-a situat în general de partea Moscovei în războiul împotriva Ucrainei, iertând Rusia pentru faptul de a fi început conflictul și amenințând să abandoneze Kievul în nevoia crescândă a acestuia de a se apăra. El a crezut că, în afara colaborării cu omologul rus pentru a pune capăt războiului, și-ar putea reînnoi relațiile și ar putea întări relațiile economice dintre cele două țări. El chiar și-a imaginat o mare conferință la care să anunțe acordul de pace.

Dar Putin a respins repetatele apeluri americane prin care i se cerea să pună capăt atacurilor. Tratativele Rusiei cu emisarul lui Trump, Steve Witkoff, nu au dus nicăieri. Trump a renunțat la eforturile diplomatice. În ultimele săptămâni, el s-a arătat tot mai furios față de Putin și a pus capăt scurtei pauze intervenite în livrările de armament către Ucraina. În același timp, Zelenski s-a căznit să-și repare relațiile cu Trump și a acceptat armistițiul propus de SUA. 

Ca să-l cităm pe Trump, Putin a început ”să îl cam enerveze”, disprețuind acordul în cauză și lansând câteva dintre cele mai mari bombardamente din timpul războiului. În ultimele șase luni, Trump și Putin au discutat la telefon de cinci ori, iar Trump s-a arătat tot mai supărat, din câte mi-au spus vreo patru persoane. În această primăvară, el le-a spus consilierilor că începe să creadă că Putin nu dorește ca războiul să se sfârșească – o concluzie la care birourile americane de informații ajunseseră cu mai bine de un an în urmă.

Atunci când, recent, Trump și-a intensificat apelurile în sprijinul unui armistițiu – la un moment dat, el scriind în mediile de socializare „Vladimir, STOP!” – Putin a ales să nu-l ia în seamă, întețindu-și din nou atacurile împotriva Ucrainei. Președintele a fost tulburat de cea mai recentă convorbire telefonică a sa cu Putin, de la începutul acestei luni, în cursul căreia liderul rus și-a reiterat obiectivul de „a elibera” un teritoriu ucrainean care, în opinia sa, aparține Rusiei, după cum mi-a spus un oficial de la Casa Albă. În general, prima linie a frontului rămâne blocată, dar Statele Unite și oficialii europeni cred că Putin plănuiește o ofensivă de vară și va lansa noi atacuri asupra civililor din orașele ucrainene. Întrucât Putin continuă să-i ignore apelurile în sprijinul unui acord de pace, Trump s-a simțit umilit, el temându-se că are să pară slab, după cum mi-au spus un oficial și unul dintre consilieri.

Astăzi, Trump a anunțat că va autoriza trimiterea unui anume număr de arme americane, inclusiv 17 baterii cu rachete Patriot, care vor întări simțitor capacitatea Ucrainei de a doborî rachetele și dronele din Rusia, rachetele Patriot fiind îndelung așteptate de Zelenski. S-ar putea ca bateriile să fie în număr de 17; până acum, Statele Unite au furnizat doar două asemenea baterii în ultimii trei ani. În urma unei întrevederi avute azi, la Pentagon, cu secretarul american al apărării, Pete Hegseth, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, le-a declarat reporterilor că Germania va purta tratative cu SUA în vederea achiziționării a două baterii Patriot, care ulterior vor fi trimise Ucrainei. Dar Ucraina nu va primi asemenea sisteme decât peste câteva luni, a mai spus Pistorius.

De la instalarea sa în funcție, două tabere aflate în concurență au exercitat presiuni asupra lui Trump în privința Ucrainei și a Rusiei. Niște izolaționiști, precum vicepreședintele J.D. Vance și vechiul consilier al lui Trump, Steve Bannon, au căutat să-l convingă pe președinte să se îndepărteze de Kiev; republicanii obișnuiți, printre care senatorul sfătuitor al lui Trump, Lindsey Graham, și liderul majorității din senat, John Tune, l-au sfătuit pe Trump să se arate mai dur față de Moscova. Cei care anterior l-au criticat dur pe Trump pentru bunăvoința arătată Moscovei, i-au salutat recentele demersuri. „Trump poate face o declarație foarte dură și poate decide să ajute Ucraina, dar nu din cauză că i-ar păsa de Ucraina, ci din cauză că actuala situație l-ar face să pară umilit”, mi-a spus Garry Kasparov, militantul rus, fost mare maestru de șah. „Cred că faptul că Trump dă piept cu Putin și își arată forța e un lucru bun, chiar dacă face asta din motive greșite”. (Kasparov este totodată amfitrionul celui de-al doilea sezon al programului Dictatura în America, un podcast al revistei The Atlantic).

Având în vedere că Trump e așa cum e, există și niște semne de întrebare. Faptul că Statele Unite nu trimit direct armament Ucrainei îi oferă lui Trump o marjă de manevră cu izolaționiștii din coaliția MAGA (Make America Great Again, sloganul electoral al lui Trump, n. red.). Oficialii americani nu au precizat dacă pe viitor vor fi trimise mai multe arme or, o bună parte din susținătorii lui Trump și mulți alți republicani din Camera Reprezentanților se opun cu fermitate unei legi care să permită un nou ajutor militar și financiar acordat Kievului. Această nesiguranță va complica planurile lui Zelenski și ale Europei în vederea viitoarei apărări a Ucrainei. „Dacă cred că Trump este acum pro-Ucraina? Vă rog, nicidecum”, mi-a spus Marc Polymeropoulos, fost agent CIA care a criticat poziția lui Trump față de război. „Este o veste bună, dar Europa trebuie încă să se obișnuiască cu ideea că Statele Unite nu sunt un aliat de încredere, pentru că încă s-ar putea ca Trump să se răzgândească”.

Până acum, Trump a refuzat totodată să sprijine o lege din partea ambelor partide, care ar impune Rusiei niște sancțiuni dure, precum și o majorare cu 500% a taxelor vamale pentru țările care întrețin afaceri cu Moscova. În ultimele zile, Graham, care are în senat peste 80 de susținători, a tot spus că Trump dorește să sprijine proiectul. Dar, săptămâna trecută, consilieri de la Casa Albă mi-au spus că Trump nu dorește încă să ia o decizie, în parte, de teamă că asta ar majora prețurile energiei sau ar nemulțumi niște țări, printre care China și India, țări cu care el încearcă să negocieze niște acorduri separate. Taxele propuse de Trump astăzi, dacă președintele Putin nu va accepta un armistițiu după termenul-limită de 50 de zile impus de Trump, ar fi mult mai reduse – 100%. Trump a amenințat să impună taxe și asupra unor produse rusești, dar comerțul dintre SUA și Moscova este redus.

„Nu sunt sigur că avem nevoie, dar, desigur, e bine că fac asta”, a spus Trump referindu-se la legea privind sancțiunile. „Stabilirea taxelor la 500% va părea neînsemnată peste un timp”, a mai adăugat el, afirmând că niște „taxe de 100% ar avea același efect negativ” asupra economiei Moscovei.

Așa cum îi stă în obicei, Trump a răspuns întrebărilor unor reporteri în Biroul Oval, arătându-se tot mai deranjat de repetatele întrebări despre situația conflictului. Într-un târziu, când a fost întrebat ce va face dacă Putin își va spori și mai mult violențele, Trump a refuzat să răspundă și poate, destul de grăitor, s-a răstit la un reporter: „Nu-mi puneți o asemenea întrebare”.

Sursa: THE ATLANTIC / Rador Radio România / Traducerea: Alexandru Danga