Cum l-a susținut Teodosie pe candidatul extremist Călin Georgescu: “Este un trimis al lui Dumnezeu” / “Nu trebuie să ne temem de Vladimir Putin”, ”un om al împăcării și un constructor de biserici”

Arhiepiscopul Teodosie Petrescu își sonda audiența cu o privire pătrunzătoare, în timp ce vicarul care îl asista își termina de periat barba lungă și albă. Apoi prelatul își începe panegiricul. În teorie, explică el, funcția sa îi interzice să comenteze evenimentele politice. Dar pe măsură ce se apropie turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România – în cele din urmă anulate vineri, în ultimul moment, de Curtea Constituțională – el nu își refuză ocazia de a-l elogia pe candidatul naționalist și rusofil Călin Georgescu, scrie Le Figaro, într-un amplu articol dedicat alegerilor din România.

“Fac asta, spune el, cu vocea tremurând de emoție, pentru că este mai mult un om al lui Dumnezeu decât un politician. Este un credincios, nepot și strănepot de preot, care apără valorile creștine și se interesează de viața de zi cu zi a românilor. Spre deosebire de majoritatea celorlalți candidați, el are un temperament echilibrat, nu ridică niciodată vocea și nu se dezminte. Desigur, cum diavolul există peste tot, există oameni care i se opun. Dar majoritatea credincioșilor mei îmi împărtășesc aprecierea. Noi credem că domnul Georgescu este un trimis al lui Dumnezeu”.

Trafalgar judiciar

Afară, rafale înghețate de vânt măturau străzile pustii din centrul Constanței. Pe măsură ce campania se apropie de sfârșit, o furtună se pregătește, atât la propriu, cât și la figurat, în acest oraș-port de la Marea Neagră. În primul tur de scrutin din 24 noiembrie, Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc cu 26,5% din voturi, cu mult înaintea candidatului de centru-dreapta Elena Lasconi.

Înainte de a fi anulată într-un Trafalgar judiciar, ale cărui consecințe nu au fost încă stabilite, avansul acestui candidat necunoscut a aruncat țara într-o stare de șoc. Pentru prima dată în istoria recentă, toate partidele proeuropene s-au apucat să treacă peste urile lor vechi pentru a forma un fel de front republican și a încerca să împiedice victoria sa.

Convinse că ambiția nespusă a lui Călin Georgescu este de a readuce România pe orbita rusă, ele au sperat să transforme turul al doilea al alegerilor prezidențiale într-un referendum privind viitorul european și transatlantic al țării. Aceasta a fost în sine o lovitură târzie, în condițiile în care sondajele efectuate după primul tur de scrutin îl plasau pe candidatul extremei drepte în fruntea sondajelor. Joi seară, câteva mii de artiști și oameni simpli s-au adunat în centrul Bucureștiului pentru a sublinia că aceste alegeri sunt o alegere „între Europa și Rusia”.

„Putin, un om al împăcării”

La Constanța, acest lucru nu este evident. Aici, ca și în alte regiuni limitrofe Ucrainei, Călin Georgescu prosperă din frustrările legate de război. Potrivit lui George Pistalu, proprietarul unei cafenele situate la doi pași de palatul arhiepiscopiei ortodoxe, a devenit imposibil să găsești o locuință în oraș, deoarece sosirea familiilor ucrainene care primesc subvenții pentru locuințe a făcut ca chiriile să explodeze.

“Este timpul să suspendăm sprijinul nostru militar”, face el o grimasă, ”pentru ca Zelenski să accepte să intre în negocieri serioase cu Putin. Arhiepiscopul Teodosie, criticat de superiorii săi pentru poziția sa pro-rusă, dar care nu poate fi redus la tăcere, spune același lucru: „Oamenii de aici sunt îngrijorați pentru că Biden le-a ordonat să se lipsească de ei pentru a ajuta Ucraina. De aceea apreciez că Călin Georgescu, ca și Donald Trump, are curajul să vorbească despre pace”.

În schimb, prelatul o acuză pe Elena Lasconi că dorește „să semene război și moarte” prin susținerea continuării ajutorului pentru autoritățile de la Kiev. “Nu trebuie să ne temem de Vladimir Putin”, spune el, ”care este un om al împăcării, precum și un constructor de biserici”. Când i se atrage atenția că președintele rus a ordonat totuși invazia pe scară largă a Ucrainei, Teodosie evită problema și dă vina pe „cel rău”. În opinia sa, victoria lui Călin Georgescu ar fi trebuit să rezolve aceste neînțelegeri. “Acesta este un moment istoric”, spune el. Sau, mai degrabă, providențial!

Această pledoarie curioasă nu este una izolată într-o campanie în care nimic nu a mers tocmai conform regulilor. Teologul Vasile Bănescu, care a fost până acum câteva luni purtător de cuvânt al Patriarhiei Ortodoxe Române, susține că numeroși preoți și mai mulți înalți demnitari religioși îl susțin mai mult sau mai puțin deschis pe Călin Georgescu. În ajunul celui de-al doilea tur, Patriarhia a bătut cu pumnul în masă, arătând că Biserica are obligația de neutralitate. De asemenea, ea și-a exprimat „angajamentul ferm față de aderarea României la Uniunea Europeană”.

Dar, și în acest caz, reorientarea este probabil cam tardivă. Vasile Banescu deplânge: „Acest candidat a reușit să treacă drept apărătorul unei Biserici care se simte amenințată de o formă de ultraprogresism, din care activismul LGBT este cea mai spectaculoasă manifestare. Dar preoții care îl susțin uită că este un sacrilegiu să te folosești de Dumnezeu ca agent electoral și refuză să vadă că ideile lui Georgescu nu au de fapt prea mare legătură cu valorile creștine.”

Rolul TikTok

În vârstă de 62 de ani, acest fost înalt funcționar specializat în mediu nu este chiar o necunoscută. În urmă cu vreo zece ani, președintele Traian Băsescu s-a gândit pentru scurt timp să-l numească prim-ministru. Dar a trebuit să așteptăm seara primului tur pentru a descoperi amploarea sprijinului pe care l-a mobilizat în rândul electoratului român. Retorica sa, nuanțată de cultul unei epoci de aur care amintește atât de perioada tulbure interbelică, cât și de epoca lui Nicolae Ceaușescu, combină naționalismul mesianic cu visul întoarcerii la țară, presărat atât cu sfaturi de bunăstare, cât și cu considerații ezoterice. “Este un candidat redutabil”, spune politologul Ioan Stanomir, ”care a reușit să se adreseze unui electorat foarte divers, rămânând în același timp sub radar”.

Deturnarea algoritmilor rețelei sociale TikTok, cu ajutorul a zeci de influenceri care susțin că au fost plătiți – deși Călin Georgescu insistă că nu a cheltuit niciun cent – ar fi jucat un rol decisiv. Videoclipurile sale au inundat internetul în zilele premergătoare alegerilor. În unele dintre ele, el promite, cu o voce fermă și liniștitoare, să aducă pacea pe continent și să „repună România pe harta lumii”, după decenii de presupusă subjugare față de interese străine. Alteori, aparent inspirat de Vladimir Putin, el galopează pe câmpii, participă la o luptă de karate sau, în plină iarnă, face baie într-un lac de munte pentru a-și stimula anticorpii.

Miercuri, președintele Klaus Iohannis a declasificat o notă a Consiliului Suprem de Apărare a Țării care denunța „o campanie de promovare agresivă, cu încălcarea legislației electorale, precum și exploatarea algoritmilor pentru creșterea accelerată a popularității lui Călin Georgescu”. Serviciile române, care susțin că au detectat 85.000 de atacuri cibernetice în perioada premergătoare primului tur, suspectează o tentativă de ingerință externă și fac paralele cu recenta campanie de destabilizare a procesului electoral din Republica Moldova. Rusia, ca întotdeauna în astfel de circumstanțe, își proclamă nevinovăția.

Cu toate acestea, pentru majoritatea analiștilor, nici sprijinul unei părți a Bisericii Ortodoxe, nici utilizarea abilă a rețelelor sociale nu sunt suficiente pentru a explica victoria candidatului naționalist. La 35 de ani de la răsturnarea lui Nicolae Ceaușescu, ea este înainte de toate semnul unei crize politice profunde. Eliminarea premierului Marcel Ciolacu, liderul Partidului Social Democrat (PSD), ilustrează discreditarea acestui partid format pe rămășițele Partidului Comunist Român. Afectat de numeroase scandaluri de corupție, PSD a scos mulțimi uriașe în stradă în 2017 în încercarea de a limita urmărirea penală a unora dintre liderii săi. Din 2021, PSD face parte dintr-o mare coaliție din care face parte și Partidul Național Liberal (PNL, de dreapta), pe care detractorii săi o consideră o alianță nenaturală alcătuită cu unicul scop de a păstra puterea. Elena Calistru, director al ONG-ului pro-european Funky Citizen, descrie nivelul de cinism ca fiind „insuportabil”.

„Să ne recâștigăm țara”

Călin Georgescu a exploatat alte fracturi, mai subterane. Printre generațiile mai în vârstă, acestea combină nostalgia pentru perioada sovietică cu un sentiment de deposedare generat de privatizările puse în aplicare la sfârșitul acesteia. Pentru cei mai tineri, acestea sunt rezultatul frustrărilor care au însoțit integrarea europeană. Deși procesul a dus la o dezvoltare economică vizibilă în special în marile orașe, acesta nu a dat încă roade în anumite zone rurale, unde sărăcia este foarte răspândită. În ultimii ani, dreptul de veto impus de mai multe state membre cu privire la intrarea țării lor în spațiul de liberă circulație i-a făcut pe mulți români să se simtă tratați ca europeni de mâna a doua. De la epidemia de Covid încoace, carantinele și campania de vaccinare obligatorie și-au lăsat de asemenea amprenta, în timp ce neîncrederea în vaccinuri, amplificată de discursul Bisericii Ortodoxe, a atins niveluri record.

„Georgescu luptă pentru a ne recăpăta țara de la jefuitorii care o atacă din toate părțile”, rezumă Petru Romosan, editor și prieten vechi al candidatului, căruia i-a publicat mai multe cărți. Așezat pe terasa unei cafenele din centrul Bucureștiului, bărbatul își soarbe paharul de vin alb în timp ce se delectează cu spaima provocată de acest val electoral fulgerător. Cu un dram de viclenie, el ne asigură că „Georgescu nu are absolut niciun temperament dictatorial”, dar nu exclude posibilitatea ca, în cazul unei victorii zdrobitoare, să decidă „să pună pe pauză activitățile Parlamentului”.

Referindu-se la „o revoluție conservatoare” care ar merge în paralel cu cea promisă de Donald Trump, Romosan spune că se așteaptă ca vechiul său prieten să înceapă prin a conduce un val de naționalizări. El ne asigură că candidatul nu intenționează să părăsească UE și NATO, dar nu exclude să impună o renegociere a parteneriatului lor. “Adversarii săi”, avertizează el, ”nu se vor da în lături de la nimic pentru a încerca să îl descalifice. În special, ei subliniază că Călin Georgescu și-a exprimat cândva admirația pentru dictatorul fascist Ion Antonescu, precum și pentru liderul Gărzii de Fier, Corneliu Codreanu. Un derapaj, spune Petru Romoșan. “La urma urmei, acești oameni au plătit cu viața pentru convingerile lor și nu putem să-i împușcăm a doua oară…”.

„Alegerea dictaturii”

În tabăra adversă, susținătorii Elenei Lasconi refuză să se declare învinși. Claudiu Nasui, fost ministru și membru de vază al Uniunii pentru Salvarea României (USR), vrea să creadă că candidata sa va câștiga cu o marjă mare în fața unui adversar limitat de discursul său radical. În timp ce nemulțumirea românilor este perfect de înțeles, spune el, nu trebuie să uităm că ei rămân profund atașați de Uniunea Europeană. Din acest punct de vedere, alegerea unui candidat pro-rus, nostalgic atât după fascism, cât și după comunism și adept al tuturor teoriilor conspirației, ar fi o tragedie.

“La alegerile parlamentare de duminică, 1 decembrie, grupurile reunite în frontul proeuropean au obținut de două ori mai multe voturi decât cele trei partide de extremă dreaptă. Acum trebuie să sperăm că alegătorii noștri vor respecta decizia noastră de a o susține pe doamna Lasconi”, spunea Florin Manole, un tânăr deputat social-democrat din București, care nu-și ascunde îngrijorarea. “USR trage în noi de ani de zile”, spune el, ”și înțeleg că unii dintre susținătorii noștri sunt traumatizați. Dar, în ciuda acestor rezerve, prioritatea noastră trebuie să fie continuarea drumului pe care am pus țara, folosind fondurile europene care ne-au fost alocate. Exemplul ungar ne arată că, atunci când o denigrăm prea mult, Europa ajunge să taie sforile pungii”.

În ajunul unui al doilea tur, anulat în ultimul moment, partenerii României au lansat o serie de avertismente. Washingtonul s-a declarat „îngrijorat” de suspiciunile de ingerință rusă și a avertizat că „progresele înregistrate în ancorarea României în comunitatea transatlantică nu pot fi subminate de actori străini care încearcă să deturneze politica externă a României de la aliații săi occidentali”. Franța, la rândul său, și-a reafirmat angajamentul față de parteneriatul de apărare cu România prin intermediul ministrului delegat pentru forțele armate și veterani, Jean-Louis Thiériot, care s-a aflat duminica trecută la București pentru a marca sărbătorile naționale.