Cum îți gestionezi emoțiile, când ești cu laptopul în brațe și copilul în spate? Andrei Miu, profesor de neuroștiințe cognitive: Dacă expunem copiii la reacții exagerate, suntem iresponsabili și ne jucăm cu sănătatea lor mintală. Ar trebui ca părinții să se poarte ca tatăl din filmul La vita è bella și să aibă mare grijă de seninătatea copiilor lor

Cum îți gestionezi emoțiile, atunci când ești cu laptopul în brațe și cu copilul în spate – situație care a devenit normă în multe familii, odată cu închiderea grădinițelor și a școlilor? Cum ieșim cu mintea sănătoasă din epidemia de coronavirus și din izolarea impusă de această situație? Care sunt efectele izolării sociale? Sunt întrebări care într-o singură săptămână au devenit universale și pentru care am căutat răspuns la Andrei Miu, profesor și cercetător în neuroștiințe cognitive și genetică comportamentală.

Fondator al Laboratorului de Neuroștiințe Cognitive de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și autor a numeroase cercetări privitoare la emoții, Andrei Miu a explicat pe larg pentru Edupedu.ro ce este reglarea emoțională, cum funcționează strategiile de controlare emoțională, dar și care sunt costurile și dezavantajele acestora.

“Un mesaj pe care vreau să îl accentuez este că trebuie să avem în mod special grijă de copii și adolescenți pentru că ei nu sunt pregătiți biologic și psihologic să facă față stresului. Emoțiile copiilor și adolescenților sunt influențate foarte puternic de interpretările și comportamentul părinților, iar dacă îi expunem la reacții exagerate și nu le protejăm liniștea, suntem de-a dreptul iresponsabili și ne jucăm cu sănătatea lor mintală pe termen lung. Nu se compară nici pe departe această epidemie cu Holocaustul, dar, păstrând proporțiile, ar trebui ca părinții să se poarte ca tatăl din filmul La vita è bella și să aibă mare grijă de seninătatea copiilor lor. Tot timpul, dar în mod special în aceste luni, când toată lumea e preocupată de epidemie”, a declarat Andrei Miu, pentru Edupedu.ro.

Edupedu.ro: Cum îți gestionezi emoțiile atunci când ești cu laptopul în brațe și cu copilul în spate – situație care a devenit normă în multe familii, odată cu închiderea grădinițelor și a școlilor?

Andrei Miu: E greu de spus, pentru că situațiile diferă în multe feluri: vârsta copilului, disponibilitatea unui birou pentru lucru, prezența unei alte persoane, inclusiv partenerul sau altcineva din familie, cu care poate fi împărțită supravegherea copilului în timpul zilei etc. Probabil că e mai greu pentru părinții cu copil mic, care nu au ajutor și care trebuie să se împartă între ce au de lucru pentru serviciu, supravegherea copilului și sarcinile casnice, de la aprovizionare și gătit până la curățenie. Pentru ei chiar e dificil, oricât de stabili și flexibili ar fi din punct de vedere psihologic.

Cred că ei ar trebui ajutați în primul rând de la serviciu, primind de lucru mai puțin și având termene mai flexibile.

E clar că, în această perioadă, părinții pot lucra mai ales în orele când copiii dorm, ceea ce ridică problema oboselii care se va accentua dacă își reduc orele de somn pentru a câștiga timp de lucru. Deci, în aceste cazuri, e importantă planificarea rațională a treburilor, în care să țină cont că trebuie să doarmă suficient și să își ia pauze ca să poată funcționa și dincolo de ziua de mâine. Dacă nu își pot lua pauze, pot măcar să alterneze sarcinile. Dar, neapărat, să nu uite că adaptarea la această situație nu trebuie să le pericliteze sănătatea, iar somnul, alimentația, tonusul fizic sunt condiții indispensabile pentru funcționarea psihică.

Pe lângă sănătate, un alt scop pe termen lung pe care trebuie să îl aibă în vedere e protejarea relațiilor cu cei din jur. Fiind stresați de multitudinea de solicitări de la serviciu și de acasă, îmi imaginez că unii ar putea răbufni, certându-se cu copilul sau cu cei din familie. Cred că, pentru a preveni aceste situații, pe cât posibil, e util să știm câte ceva despre emoții și reglare emoțională.

• Citește interviul integral pe Edupedu.ro

Sursa foto: Fotografie de Matei Plesa pentru Decât o Revistă #17