Cum învie AUR sloganul fostei Securități comuniste la mitingul ”Nu ne vindem țara!”. Afaceriștii-securiști din anii 90 au devalizat România sub pretextul protejării resurselor

Partidul extremist AUR organizează sâmbătă 6 mai un protest la Parlament cu titlul revizuit ”Apărăm România, copiii, bogățiile, țara!”. Titlul inițial era însă ”Nu ne vindem țara!”, potrivit memoriei cache din Google. Titlul original e folosit încă de unele filiale, precum AUR Buftea. Sloganul ”Nu ne vindem țara!” a fost pretextul sub care zeci de foști securiști și politicieni au devalizat economia României în anii 90. Ei au stopat astfel orice modernizare economică. AUR este legat prin multe fire de rezerviști din sistemul de forță.

• Chiar din primele luni ale anului 1990, imediat după căderea comunismului, partea cea mai liberală a societății și a clasei politice a cerut deschiderea economiei românești, privatizarea parțială sau totală a unor companii ce aveau nevoie urgentă de retehnologizare și capitalizare. Riposta exponenților vechiului regim comunist a fost violentă: mineriade soldate cu morți și răniți, proteste violente ale sindicatelor controlate politic, campanii virulente ale unor partide precum FSN/PDSR (înaintașii PSD) și România Mare (condus de Corneliu Vadim Tudor). Efectul? Până în anii 2000, economia a fost controlată cu mână de fier de exponenții vechii Securități (aparatul represiv al Partidului Comunist Român), în absența aproape totală oricărei infuzii de capital străin.

Simion face miting împotriva unor proiecte ”veninoase”

George Simion, președintele AUR, a folosit miercuri într-un eveniment de partid exact argumentele utilizate de mineri, FSN și Partidul România Mare pentru a respinge privatizările. ”La Camera Deputaților vin toate acest legi veninoase, periculoase, care o să privatizeze și să oblige toate regiile de stat – Hidroelectrica, Salrom, Romsilva – să fie listate pe bursă. Păi de ce să fie listate pe bursă, ce nevoie de investiții avem noi la Romsilva sau Hidroelectrica? (…) Toate aceste proiectele nocive derivă din implementarea păgubosului PNRR”.

Or, experiența ultimelor trei decenii a demonstrat că listarea la bursă a unor pachete minoritare de acțiuni sau privatizarea unor pachete majoritare la companiilor de stat au adus capitalizarea, modernizarea și creșterea performanțelor economice ale firmelor de stat. Listările la bursă au dus la creșterea transparenței, la implicarea activă a acționarilor minoritari, la denunțarea din interior a corupției. Prin contrast, majoritatea companiilor rămase cu capital exclusiv de stat au performanțe economice negative: CFR SA, Tarom, CFR Marfă etc.

Sub sloganul inițial ”Nu ne vindem țara”, înlocuit la un moment dat cu ”Apărăm România, copiii, bogățiile, țara!”, AUR organizează sâmbătă 6 mai un protest în fața Parlamentului, la Parcul Izvor.

”Pe 6 mai protestăm față de legile antinaționale și anti-familie pe care coaliția de guvernare vrea să le promoveze. Cu cât suntem mai mulți cu atât putem să oprim proiecte precum precum Pl-x 145, Pl-x 144, Pl-x 143, Pl-x 47 sau Legile Educației!”, se arată în descrierea evenimentului.

În realitate, toate cele patru proiecte privesc tentative de modernizare a statului. Astfel, PL-x nr. 145/2023 este un proiect de lege privind organizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie. Proiectul urmărește stabilirea de norme clare pentru separarea copilului de familie. Guvernul, inițiatorul proiectului, susține că proiectul va împiedica eventualele abuzuri, în timp ce AUR denunță preluarea copiilor de lângă familii.

Pl-x 144 privește profesia de executor judecătoresc și introduce noi prevederi privind atribuțiile, drepturile și obligațiile executorilor. Pl-x 47 este un proiect de Lege privind mobilitatea urbană durabilă și urmărește stabilirea cadrului în care sunt realizate și implementate politicile locale de dezvoltare, pentru a duce la scăderea poluării, dezvoltarea transportului public, reducerea timpului petrecut în trafic, scăderea numărului de automobile din orașe, crearea infrastructurii pentru biciclete etc. AUR susține că proiectul ar duce la transformarea orașelor în închisori, transformând conceptul urban numit „Orașul de 15 minute” într-o adevărată teorie a conspirației (vezi mai multe detalii într-o analiză Factual).

În sfârșit, Pl-x 143 privește îmbunătățirea modului în care sunt conduse companiile cu capital de stat. Acesta e proiectul denunțat de George Simion drept ”veninos”, și care ar duce la listarea pe bursă a unor pachete minoritare la companii de stat.

Legătura lui Simion cu oamenii din sistemele militare

George Simion și AUR au relații solide cu rezerviști din sistemul de forță și cu actuali militari din armată, poliție și servicii.

Militarii Nicolae Roman și Francisc Tobă, asociați cu reprimarea sângeroasă a Revoluției din 1989, au devenit deputați AUR după alegerile din 2020. Epochtimes-romania.ro notează că numele lui Tobă apare în dosarul legat de represiunea care a avut loc în Sibiu, în 1989, speță cu peste 700 de victime (morți, răniți și lipsiți de libertate), care a fost clasată în 2010. Și numele generalului Nicolae Roman (n. 18 aprilie 1956), un alt militar de carieră controversat, este legat de episodul încercărilor sângeroase de înăbușire a Revoluției din 1989, doar că de data aceasta în Timișoara. Ambii au fost excluși din grupul parlamentar AUR după apariția scandalurilor publice.

Pe de altă parte, Asociația „Onoare și Patrie”, unde actualul lider AUR George Simion a fost vicepreședinte, a primit donații și sponsorizări de peste 50.000 euro din partea unor lideri politici, a unor companii cu influență în spațiul public, dar și de la unități militare ale SPP și în legătură cu SRI, a arătat un articol PRESShub, care citează tranzacțiile financiare ale organizației.

Asociația „Onoare și Patria” a fost parte a platformei unioniste Acțiunea 2012, principala umbrelă sub care George Simion, în prezent co-președinte și deputat AUR, a militat pentru unirea Republicii Moldova cu România.

Printre unitățile militare care au donat se numără UM 0472 București (SRI) și UM 0149 (SPP). Printre companiile care au donat mișcării unioniste coordonată de George Simion se numără RCS&RDS (45.000 lei în februarie 2014), Luxten Lighting Company SA. O donație a venit și de la Fundația The Group, ONG al companiei de publicitate The Group, condusă de Mihaela Nicola care scria în 2014, la revista „Intelligence”, publicație deținută de SRI.

Mai mult: Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni (FNRP), prin care George Simion a colectat darul de nuntă, este finanțată de generali SIE aflați acum în rezervă, arată o investigație a site-ului Captura.ro. Printre principalii sponsori ai agenției de stiri editate de fundație se numără compania care îmbuteliază apa minerală Borsec (Romaqua Grup), condusă de peste un deceniu de câțiva ofițeri de spionaj: generalul în rezervă Constantin Rotaru (director adjunct al Serviciului de Informații Externe), Ioan Păun,
general (r) SIE, Emilian Ivan general (r) SIE.

Vechii securiști, agitatorii sloganului ”Nu ne vindem țara”. Au furat-o.

Cele două mari partide care au folosit sub o formă sau alta ideea ”Nu ne vindem țara” au fost FSN (Ion Iliescu) și România Mare (Corneliu Vadim Tudor).

Ion Iliescu, fost lider al Partidului Comunist, s-a înconjurat rapid după preluarea puterii de foști exponenți ai Securității, poliția politică a regimului comunist ce a făcut mii de victime prin asasinate și tortură (vezi raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, 2006). Printre securiștii de frunte promovați de Iliescu s-au numărat Mihai Caraman (șef SIE), Tudor Tănase (șef STS), Victor Marcu (adjunct SRI).

Corneliu Vadim Tudor a fost în perioada comunistă poet de casă al fostului dictator Nicolae Ceaușescu. A fost acuzat în repetate rânduri de colaborare cu Securitatea. El a fost pion principal la revista comunistă Săptămâna, cunoscută ca fiind controlată de Securitatea comunistă.

Unul dintre instrumentele prin care regimul Iliescu a împiedicat orice modernizare economică a fost Miron Cozma, liderul puternicelor sindicate ale minerilor. El a condus trei mineriade soldate cu zeci de morți și mii de răniți: în 1990, 1991 și 1999. Potrivit Adevărul, Miron Cozma a fost turnător la Securitate, scriind mai multe note informative. CNSAS, sesizat de organizaţia Forţa Civică, a studiat dosarul lui Cozma, eliberând o adeverinţă în care se arată că fostul lider al minerilor a „furnizat informaţii Securităţii”, în calitate de sursa „Paul”, fără a i se putea atribui calitatea de colaborator.

Cine au fost beneficiarii lui ”Nu ne vindem țara”

Anii 90, dominați de refuzul oricărei intrări de capital străin, au fost dominați de afaceriști români cu rădăcini în vechea securitate. Iată câțiva dintre acești exponenți ai capitalismului românesc.

Ioan Niculae (Interagro). El a cumpărat industria de tutun, rafinăria Astra Ploiești și mai multe combinate de îngrășăminte chimice. Multe afaceri au fost devalizate. A fost condamnat la închisoare pentru corupție. A fost ofițer de Securitate, după cum a spus fostul șef SRI George Maior într-un interviu la Digi24.

Dan Voiculescu. A cumpărat Institutul de Cercetări Alimentare (ICA), a fondat holdingul Grivco care a făcut constant afaceri cu statul, a fondat trustul de presă al Antenelor, a fost condamnat la închisoare pentru corupție. A fost declarat colaborator al Securității printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie.

Puiu Popoviciu și Nicolae Badea. Doi dintre primii ”capitaliști” de după căderea comunismului. Ei sunt ginerii fostului lider comunist Ion Dincă, prim-vicepremier. Potrivit ZF, cele două fete ale lui Dincă, Doina (sotia lui Puiu Popoviciu) și Liliana (fosta soție a lui Nicolae Badea), erau ofițeri de contraspionaj.

Popoviciu și Badea au devenit reprezentanții în România ai unor corporații internaționale precum PizzaHut, KFC și Ikea.

Puiu Popoviciu a fost condamnat la 7 ani de detenție efectivă, în august 2017, într-un dosar de corupție. El se află în Anglia și a convins o instanță britanică să nu fie extrădat. Nicolae Badea a fost trimis în judecată de DNA în 2021 într-un dosar de fraudare a fondurilor europene.

Ce impact a avut politica “Noi nu ne vindem țara!”

“Noi nu ne vindem țara!” a echivalat cu refuzul statului român, dominat de foștii securiști și foști lideri comuniști din eșaloanele 2 și 3, de a accepta privatizarea companiilor românești către investitori străini.

Capitalul străin a fost acuzat că vine în România doar pentru a face profit și a vinde resursele naționale. Ca urmare, marile unități de producție – industrie, bănci, comerț etc. – au fost devalizare și apoi fie închise, fie vândute pe prețuri modice către oameni de afaceri români.

România a stagnat timp de un deceniu, timp în care a crescut atât decalajul față de vechile state membre UE, cât și față de vecinii din regiune, mai cu seamă Ungaria, Polonia și Cehia.